Reforma administrativă: 27 de comune din Cluj intră în calcul

Reforma administrativă pregătită de Guvern poate afecta și județul Cluj, unde 27 de comune se află sub pragul de 1.500 de locuitori luat în calcul pentru prima etapă a programului „START Reforma Administrativă”. Măsura nu înseamnă comasarea automată a localităților, ci deschiderea unui proces de asociere și comasare voluntară, cu consultarea cetățenilor și cu stimulente pentru investiții.

Primul pas oficial a fost făcut prin Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.334/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 23 octombrie 2026. Documentul constituie grupul de lucru de la nivelul ministerului și prevede formarea unor subgrupuri județene pentru gestionarea măsurii.

Pentru Cluj, discuția pornește de la cele 27 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Lista acestor localități, cu numărul de locuitori, a fost prezentată anterior în presa locală, după declarații ale prefectului județului Cluj, Maria Forna, în contextul măsurilor privind restrângerea aparatului administrativ local.

Ce prevede programul Guvernului

Programul „START Reforma Administrativă” vizează unitățile administrativ-teritoriale mici, care pot decide voluntar integrarea unor funcții administrative sau fuziunea. Potrivit ordinului publicat în Monitorul Oficial, 429 de UAT-uri cu până la 1.500 de locuitori au prioritate la finanțare prin comasare voluntară.

La nivel național, Guvernul le promite localităților care aleg acest drum susținere pentru proiecte de investiții, bonusuri investiționale pe o perioadă determinată și garanția menținerii unor puncte locale de servicii.

Cu alte cuvinte, ideea centrală nu este dispariția imediată a localităților, ci reorganizarea administrației acolo unde comunitățile acceptă, prin procedură democratică, o formă de asociere sau fuziune.

Cele 27 de comune din Cluj aflate sub pragul de 1.500 de locuitori

Conform datelor prezentate de presa locală, pe baza informațiilor comunicate de prefectul Maria Forna, cele 27 de comune din Cluj care se încadrează sub pragul de 1.500 de locuitori sunt:

Aceste cifre sunt importante pentru că pragul de 1.500 de locuitori este criteriul folosit în noua etapă de reformă administrativă. Totuși, simpla includere pe listă nu produce automat comasarea comunelor.

Ce a spus ministrul Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a declarat că reforma administrativă prin comasarea voluntară a localităților cu maximum 1.500 de locuitori este una dintre prioritățile mandatului său.

El a explicat că procesul ar urma să fie făcut prin consultarea cetățenilor, nu printr-o decizie impusă direct de la centru.

„Vorbim despre reforma administrativă prin comasarea voluntară a localităților cu o populație cuprinsă între zero și 1.500 de locuitori. Va fi o consultare cu cetățenii”, a declarat Marcel-Alexandru Stoica.

Ministrul a mai indicat că varianta comasării voluntare este calea prin care reforma poate avansa mai rapid, fără modificarea Constituției. În acest scenariu, decizia ar urma să fie luată local, prin procedură democratică.

💡 WoW Pulse | Ce înseamnă comasarea voluntară?

Comasarea voluntară presupune ca două sau mai multe unități administrativ-teritoriale să accepte unirea administrativă printr-o procedură democratică. În locul mai multor primării și consilii locale, ar putea rămâne o singură structură administrativă, dar cu puncte locale de servicii pentru cetățeni.

Ce se schimbă, de fapt, pentru comunele mici

Pentru comunele vizate, reforma poate însemna o reorganizare a modului în care funcționează administrația locală. Două sau mai multe comune ar putea ajunge să aibă o singură primărie și un singur consiliu local, dacă cetățenii și autoritățile locale acceptă această variantă.

Guvernul mizează pe argumentul eficienței: localitățile mici au bugete reduse, personal administrativ limitat și dificultăți în atragerea specialiștilor sau în pregătirea proiectelor de investiții. O structură administrativă mai mare ar putea gestiona mai ușor servicii publice, investiții și proiecte cu finanțare națională sau europeană.

În același timp, reforma rămâne sensibilă politic și local. În multe comune, primăria este instituția centrală a comunității, iar o eventuală fuziune administrativă poate ridica temeri legate de distanța față de decizie, identitatea locală și accesul la servicii.

Când ar putea avea loc comasările

Deocamdată, nu există o dată pentru primele comasări efective. Ordinul publicat în Monitorul Oficial stabilește doar organizarea grupului de lucru central și a subgrupurilor județene.

La nivelul fiecărui județ, subgrupurile trebuie să includă președintele consiliului județean, prefectul și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România. La lucrări pot participa și primari ai localităților care pot face obiectul măsurii.

După această etapă urmează cadrul legislativ și discuțiile locale. Abia apoi ar putea fi declanșate proceduri concrete de consultare a cetățenilor și, eventual, referendumuri locale.

Pentru județul Cluj, lista celor 27 de comune arată unde se poate concentra prima discuție despre reformă, dar nu stabilește singură harta viitoare a administrației locale.

📌 Citește și pe WoW Pulse

Reforma companiilor de stat: control, pierderi și mize

Surse

• Ordinul nr. 1.334/2026 privind constituirea Grupului de lucru pentru START Reforma Administrativă

• AGERPRES - Stoica: Reforma administrativă, prin comasarea voluntară a localităților cu maximum 1.500 de locuitori, o prioritate

• Cluj24 - Maria Forna, prefect: „27 de comune din Cluj nu vor mai avea viceprimari”