Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Ghigiu: România are 6,45 miliarde de euro în evaluare prin PNRR
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a discutat la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene despre ultimele două cereri de plată din PNRR, aflate în evaluare și însumând aproximativ 6,45 miliarde de euro. România a încasat până acum circa 13,2 miliarde de euro.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a discutat la Bruxelles cu reprezentanți ai Comisiei Europene despre ultimele două cereri de plată din PNRR, aflate în evaluare și însumând aproximativ 6,45 miliarde de euro. Cererea de plată nr. 5 are o valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, iar cererea de plată nr. 6, finală, este de circa 4,35 miliarde de euro.
PNRR revizuit are o alocare totală de 20,1 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă componenta de grant, iar restul este componenta de împrumut. Până acum, România a încasat aproximativ 13,2 miliarde de euro.
Ghigiu: România trebuie să încaseze fiecare euro din PNRR
Alexandru-Mihai Ghigiu a transmis că prioritatea este găsirea rapidă a soluțiilor necesare pentru ca România să nu piardă fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Prioritatea este să găsim împreună cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene soluțiile necesare pentru ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.
Declarația vine într-un moment în care Comisia Europeană evaluează ultimele două cereri de plată din PNRR, iar România trebuie să clarifice ținte, jaloane și proceduri administrative pentru deblocarea fondurilor rămase.
PNRR revizuit: 20,1 miliarde de euro pentru România
PNRR revizuit al României are o alocare de 20,1 miliarde de euro, împărțită între granturi și împrumuturi. Componenta de grant este de aproximativ 13,5 miliarde de euro, iar diferența revine componentei de împrumut.
Până în prezent, România a încasat aproximativ 13,2 miliarde de euro. În evaluarea Comisiei Europene se află cererea de plată nr. 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, și cererea de plată nr. 6, finală, în valoare de circa 4,35 miliarde de euro.
Cele două cereri reprezintă o miză financiară majoră pentru închiderea PNRR, întrucât acoperă ultimele fonduri pe care România trebuie să le obțină în baza reformelor și investițiilor asumate.
💡 WoW Pulse | Cât mai are România de încasat prin PNRR
Din alocarea totală de 20,1 miliarde de euro, România a primit până acum aproximativ 13,2 miliarde de euro. În prezent, alte circa 6,45 miliarde de euro sunt legate de ultimele două cereri de plată aflate în evaluare la Comisia Europeană.
Cererile de plată 5 și 6, în atenția Comisiei Europene
Cererea de plată nr. 5, evaluată la aproape 2,1 miliarde de euro, presupune clarificarea mai multor ținte și jaloane. Cererea de plată nr. 6 este ultima din PNRR și are o valoare de circa 4,35 miliarde de euro.
Pentru cererea nr. 6, calendarul comunicat prevede finalizarea evaluării pe 6 noiembrie și adoptarea deciziei pe 20 noiembrie. Aceste termene fac ca următoarele săptămâni să fie decisive pentru transmiterea răspunsurilor, documentelor și clarificărilor cerute de Comisia Europeană.
Ministrul a subliniat că răspunsurile României trebuie să fie rapide și bine documentate, pentru ca finanțările să poată fi protejate și investițiile începute prin PNRR să fie duse la bun sfârșit.
Coeziunea, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles
Discuțiile de la Bruxelles nu au vizat doar PNRR, ci și implementarea programelor prin care România atrage fondurile alocate prin Politica de Coeziune 2021-2027, precum și viitorul cadru financiar multianual 2028-2034.
Alexandru-Mihai Ghigiu a susținut că Politica de Coeziune trebuie să rămână o direcție strategică pentru Uniunea Europeană, cu impact direct asupra infrastructurii și serviciilor publice din România.
„Politica de coeziune trebuie să rămână o politică strategică a Uniunii Europene. Pentru România, coeziunea înseamnă drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, dar și competitivitate, creștere economică și, mai ales, reducerea diferențelor dintre regiuni. Avem încă regiuni care trăiesc în ritmuri foarte diferite, iar banii europeni pot asigura recuperarea decalajelor”, a subliniat ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu.
Mesajul ministrului leagă direct fondurile europene de reducerea decalajelor regionale, într-un context în care România pregătește și poziționarea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Cine a participat la reuniunile de la Bruxelles
La reuniunile de la Bruxelles au participat Declan Costello, director general al SG REFORM, Maria Teresa Fabregas Fernandez, director general adjunct al SG REFORM, Patrick D’Souza, director DG ECFIN, și Laura Rinaldi, șefă de unitate în cadrul SG REFORM.
Din delegația română au făcut parte secretarul de stat MIPE Carmen Moraru și membri ai echipei tehnice.
Prezența reprezentanților SG REFORM și DG ECFIN arată că discuțiile au avut atât o componentă de reforme, cât și una financiară, în condițiile în care ultimele cereri de plată din PNRR depind de validarea jaloanelor și țintelor asumate de România.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Comisia Europeană cere explicații despre „amendamentul Fritz”. Miza PNRR: 770 de milioane de euro
Comisia Europeană a aprobat renegocierea PNRR propusă de România
