Radu Miruță îl acuză pe Popa că elimină controlul șantierelor

Radu Miruță îl acuză pe ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, că prin anularea Ordinului 960/2026 elimină o regulă menită să disciplineze închiderile de drumuri, căi ferate și aeroporturi. Fostul ministru susține că ordinul obliga la organizarea serioasă a lucrărilor, cu termene clare, rute alternative și responsabilitate pentru șantierele care afectează traficul.

Miruță: „Oamenii vor pierde timp în cozi kilometrice”

Radu Miruță a reacționat după ce Ștefan Ovidiu Popa a anunțat că va anula ordinul care introducea o procedură de notificare și acord al Ministerului Transporturilor pentru închiderile semnificative ale infrastructurii naționale de transport.

Într-o postare publicată miercuri, 28 octombrie 2026, Miruță susține că măsura nu lovește într-o birocrație inutilă, ci într-un mecanism care îi obliga pe administratorii infrastructurii să își planifice și să își justifice lucrările.

„Oamenii vor pierde timp în cozi kilometrice, iar cei care organizează prost șantierele vor scăpa de obligația de a da explicații”, a transmis Radu Miruță.

Fostul ministru afirmă că Ordinul 960/2026 urmărea să corecteze exact lipsa de organizare de pe șantierele care duc la blocaje în trafic.

Potrivit acestuia, regula introducea „termene clare, etape măsurabile, rute alternative și lucrări urmărite”, nu drumuri închise „după bunul plac”.

Ordinul contestat de Popa, apărat de fostul ministru

Poziția lui Miruță vine în opoziție directă cu mesajul transmis anterior de Ștefan Ovidiu Popa. Actualul ministru al Transporturilor a prezentat Ordinul 960/2026 drept o frână birocratică și a susținut că profesioniștii din companiile de infrastructură trebuie lăsați să își facă treaba fără aprobări suplimentare de la minister.

Miruță respinge această interpretare și spune că ordinul nu bloca lucrările, ci obliga la planificare și asumare.

În viziunea fostului ministru, problema nu era existența unei proceduri, ci lipsa de responsabilitate a celor care închid sectoare de infrastructură fără să ofere explicații clare publicului.

„Regula îi supăra pe cei responsabili, dar îi ajuta pe șoferii care s-au săturat să vadă că stau în cozi”, a mai transmis Miruță.

El susține că șoferii ajung frecvent la locul lucrărilor și constată că au așteptat în coloană fără să vadă o activitate efectivă pe șantier.

Ce prevedea, de fapt, Ordinul 960

Ordinul 960/2026 stabilea o procedură pentru suspendarea, întreruperea sau restrângerea semnificativă a exploatării unor bunuri publice concesionate din infrastructura de transport.

Actul nu se aplica tuturor lucrărilor, ci doar închiderilor considerate importante. În domeniul rutier, pragul era de peste 72 de ore pentru închiderea totală a unei autostrăzi, a unui drum expres sau a unui drum național. Tot în procedură intrau devierile de trafic mai lungi de 72 de ore pe rute alternative de categorie inferioară și reducerile majore ale numărului de benzi disponibile.

Pentru calea ferată, ordinul viza închiderea integrală a unei linii sau secții de circulație pentru mai mult de 90 de zile. În domeniul aeroportuar, procedura se aplica inclusiv la închiderea pistei unice utilizabile pentru mai mult de 24 de ore. În zona navală, pragul era de peste 7 zile pentru închiderea unui port, a unei căi navigabile, a unei dane sau a unei ecluze.

Administratorii infrastructurii trebuiau să transmită ministerului o notificare și un dosar justificativ. Documentele trebuiau să arate de ce este necesară închiderea, cât durează, ce alternative au fost analizate, cum este redus impactul asupra utilizatorilor și cum este informat publicul.

Punctul slab: lipsa acordului tacit

Deși Miruță apără ordinul ca instrument de organizare, actul avea și un punct vulnerabil: lipsa acordului tacit.

Ministerul avea 10 zile lucrătoare pentru a comunica acordul, acordul cu condiții sau refuzul motivat. Totuși, dacă ministerul nu răspundea în termen, tăcerea instituției nu echivala cu aprobarea.

Această prevedere putea transforma procedura într-un blocaj administrativ pentru lucrările planificate. Administratorii infrastructurii aveau obligația să obțină acordul, dar ordinul nu stabilea o deblocare automată în cazul în care ministerul întârzia răspunsul.

Aici se află principala diferență dintre cele două poziții politice. Popa vorbește despre eliminarea unei frâne birocratice. Miruță vorbește despre pierderea unui mecanism de control al șantierelor și al închiderilor decise fără explicații suficiente.

💡 WoW Pulse | Ce apără Miruță în disputa ordinuluiMiruță nu apără doar o semnătură cerută de la minister, ci ideea că închiderile mari de infrastructură trebuie justificate înainte: cu durată, calendar, alternative și impact asupra oamenilor. Critica tehnică rămâne însă lipsa acordului tacit, care putea bloca lucrări dacă ministerul nu răspundea la timp.

„Câștigă cei care vor să decidă după bunul plac”

Radu Miruță susține că anularea ordinului îi avantajează pe cei care vor să decidă închideri fără să fie întrebați ulterior cum au organizat lucrările.

„Din anularea acestui ordin, câștigă doar cei care vor să decidă închideri după bunul plac, dar fără să fie luați apoi la întrebări”, a afirmat fostul ministru.

El a dus disputa și în zona politică, sugerând că decizia actualului ministru ar fi influențată de presiunea PSD și de dorința de a elimina măsurile asociate USR.

Miruță a spus că l-a cunoscut pe Ștefan Ovidiu Popa ca pe „un om decent”, dar a adăugat că presiunea politică „orbește tot ce ține de USR”.

Disputa se mută de la birocrație la răspundere

Schimbul de mesaje dintre Popa și Miruță mută discuția din zona strict administrativă într-o dezbatere despre răspunderea în infrastructură.

Pentru actualul ministru, Ordinul 960 înseamnă birocrație suplimentară și control inutil asupra companiilor care trebuie să intervină rapid. Pentru fostul ministru, același ordin înseamnă o formă de disciplinare a deciziilor care afectează șoferii, călătorii și transportatorii.

Miza reală este echilibrul dintre viteză și responsabilitate. O procedură prea rigidă poate întârzia lucrări. Dar lipsa oricărei obligații de justificare poate lăsa deciziile importante la nivelul unor companii care nu explică suficient cum și de ce închid infrastructura.

Abrogarea Ordinului 960 ar elimina o etapă administrativă contestată. În același timp, ar elimina și mecanismul prin care administratorii infrastructurii erau obligați să pună în scris planul, durata, alternativele și impactul închiderilor majore.