Nicușor Dan, la Rovaniemi: „Probabil mii de incidente” în Europa

Președintele Nicușor Dan a vorbit la Rovaniemi despre probabil mii de incidente în Europa, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la dezinformare și amenințări asupra infrastructurii critice.

Nicușor Dan, la Rovaniemi: „Probabil mii de incidente” în Europa
Sursǎ foto: Nicușor Dan - Facebook
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Președintele Nicușor Dan a avertizat luni, 14 septembrie 2026, la Rovaniemi, în Finlanda, la finalul Summitului European dedicat Regiunii Arctice, asupra amplorii amenințărilor cu care se confruntă statele europene în contextul acțiunilor Rusiei. Șeful statului a vorbit despre „probabil mii de incidente” în ultimii ani, enumerând sabotaje, atacuri asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice și dezinformare. În opinia sa, răspunsul trebuie construit prin cooperare și prin dezvoltarea în comun a capacităților cibernetice, kinetice și informaționale.

„Probabil mii de incidente în toate țările noastre”

Declarația a fost făcută în cadrul conferinței comune de presă de la finalul summitului, după ce Nicușor Dan a fost întrebat despre incidentele cu drone rusești și despre amenințările generate în contextul războiului din Ucraina.

Președintele a atras atenția că problema nu privește exclusiv statele aflate pe Flancul estic al NATO și că Europa trebuie să înțeleagă fenomenul în ansamblu.

„În ultimii ani au fost probabil mii de incidente în toate țările noastre: sabotaje, atacuri asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice, dezinformare, nu doar pe flancul estic.”

Nicușor Dan a precizat că România are o imagine asupra situației de pe propriul teritoriu, însă a indicat nevoia unei perspective europene mai ample asupra acțiunilor atribuite Rusiei.

„În primul rând, eu cred că România știe foarte bine ce se întâmplă în România, însă noi nu avem o cunoaștere generală asupra întregului fenomen cu care se confruntă Europa din partea Rusiei.”

Formularea „probabil mii de incidente” este importantă: președintele a prezentat-o ca pe o estimare privind ansamblul situațiilor înregistrate în ultimii ani în statele europene, nu ca pe un bilanț oficial al unor atacuri confirmate.

Nicușor Dan cere un răspuns european comun

În același răspuns, șeful statului a indicat direcția în care consideră că trebuie să acționeze Europa: unitate, schimb de expertiză între state și dezvoltarea capacităților necesare pentru protejarea populației.

„Iar răspunsul nostru este unul care trebuie să fie de unitate, să împărtășim expertiza pe care am dobândit-o și să construim capacitățile din zona cibernetică, cele kinetice, informaționale, pentru a putea să ne protejăm oamenii mai bine.”

Mesajul extinde astfel discuția despre securitatea Europei dincolo de apărarea militară convențională. În declarația președintelui, capacitatea de răspuns trebuie să acopere simultan zona cibernetică, cea informațională și mijloacele de apărare propriu-zise.

💡 WoW Pulse | De ce insistă România asupra unui răspuns comun?

Amenințările descrise de Nicușor Dan nu se opresc la frontierele unui singur stat. Argumentul prezentat la Rovaniemi este că țările europene trebuie să își pună în comun experiența și capacitățile pentru a putea identifica și contracara mai eficient acțiunile ostile.

Dezinformarea și interferențele electorale, pe agenda discuțiilor

Nicușor Dan a abordat la Rovaniemi și problema dezinformării și a interferențelor în procesele electorale, într-un context în care tehnologia și rețelele sociale au schimbat modul în care informația ajunge la public.

Președintele a susținut că statele europene trebuie să coopereze și să își împărtășească experiența acumulată pentru a putea răspunde unor astfel de amenințări.

Această componentă se adaugă celorlalte tipuri de incidente enumerate explicit de șeful statului: sabotaje, atacuri asupra infrastructurii critice și atacuri cibernetice.

De la Marea Neagră până în Arctica

Participarea României la reuniunea de la Rovaniemi are și o dimensiune geografică importantă. Finlanda are o frontieră de aproximativ 1.340 de kilometri cu Rusia, în timp ce România se află pe Flancul estic al NATO, la Marea Neagră și în vecinătatea Ucrainei.

Nicușor Dan a legat explicit cele două regiuni atunci când a vorbit despre amenințările de securitate.

„Suntem o țară importantă pe Flancul estic și avem aceeași amenințare pe Flancul estic și în zona arctică. Desigur, Rusia se află în spatele acestei amenințări.”

Mesajul transmis la Rovaniemi este că distanța dintre nordul și sud-estul Europei nu mai permite tratarea separată a tuturor riscurilor de securitate, mai ales în cazul amenințărilor care pot depăși frontierele naționale.

12 state UE cer un rol mai puternic al Europei în Arctica

Summitul de la Rovaniemi s-a încheiat și cu o declarație comună a 12 state UE, printre care România, care cer Uniunii Europene un rol „mai strategic și mai proactiv” în Arctica europeană, pe fondul schimbărilor geopolitice și de securitate din regiune.

Potrivit Reuters, documentul a fost susținut de Finlanda, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia. Cele 12 state au cerut Uniunii să își consolideze implicarea în Arctica prin resurse adecvate și în concordanță cu noile realități geopolitice. (Reuters)

În declarația comună, statele semnatare susțin că UE trebuie să își intensifice acțiunile pentru stabilitatea, dezvoltarea durabilă și prosperitatea regiunii, protejându-și în același timp propriile interese. (Reuters)

Această poziție oferă context declarațiilor făcute de Nicușor Dan la Rovaniemi: avertismentul președintelui privind sabotajul, atacurile cibernetice, infrastructura critică și dezinformarea a fost formulat în cadrul unei reuniuni în care securitatea Arcticii și adaptarea Europei la noile riscuri geopolitice au reprezentat teme centrale.

Surse