Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
NATO avertizează: peste 200 de incidente hibride atribuite Rusiei în 2025
NATO a înregistrat peste 200 de incidente hibride atribuite Rusiei în 2025, excluzând atacurile cibernetice zilnice. Alianța avertizează asupra gravității crescute, protejează infrastructura critică și clarifică limitele Articolului 5.
NATO avertizează asupra unei creșteri a atacurilor hibride atribuite Rusiei împotriva statelor membre: peste 200 de incidente au fost înregistrate în 2025, fără a include atacurile cibernetice care au loc zilnic. Evaluarea a fost prezentată la Bruxelles, pe 15 septembrie 2026, de un oficial NATO citat de agenția dpa, într-o relatare preluată de AGERPRES.
Alianța semnalează nu doar creșterea numărului de incidente, ci și a gravității și a nivelului de risc asociat acestora. Operațiunile hibride pot combina sabotajul, atacurile cibernetice, dezinformarea, interferențele electronice și alte forme de presiune, inclusiv asupra infrastructurii critice.
Peste 200 de incidente hibride în 2025
Bilanțul prezentat de oficialul NATO indică peste 200 de incidente într-un singur an, fără ca în această cifră să fie incluse atacurile cibernetice cotidiene.
Chiar și sediul central al NATO se confruntă cu mii de atacuri cibernetice în fiecare lună, potrivit declarațiilor relatate de AGERPRES.
Pentru Alianță, evoluția importantă nu este reprezentată doar de frecvență. Oficialul NATO a atras atenția că operațiunile devin mai grave și presupun asumarea unor riscuri mai mari.
„Numărul lor este în creștere, la fel și gravitatea lor, precum și apetitul pentru risc”, a declarat oficialul NATO.
NATO indică printre activitățile observate sabotajul, atacurile informatice, interferențele electronice, campaniile de dezinformare și acțiunile îndreptate împotriva infrastructurii critice.
Ce sunt atacurile hibride
Atacurile hibride combină mai multe metode de presiune sau acțiune ostilă, militare și non-militare, deschise sau ascunse, pentru a exploata vulnerabilitățile unui stat.
Ele pot include, de exemplu, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj, presiuni economice, interferențe electronice sau operațiuni de influență. Mai multe asemenea instrumente pot fi folosite simultan, iar unele acțiuni pot fi concepute astfel încât autorul lor să fie dificil de identificat rapid.
Tocmai această combinație diferențiază o amenințare hibridă de un simplu atac informatic. Un atac cibernetic poate fi una dintre componentele unei campanii mai ample, alături de alte mijloace folosite pentru perturbarea funcționării unui stat sau influențarea societății.
NATO indică infrastructura critică printre principalele ținte
În evaluarea prezentată la Bruxelles, NATO afirmă că activitățile atribuite Rusiei includ și recunoașterea infrastructurii critice și a lanțurilor logistice, precum și introducerea de programe malware în sisteme industriale de control.
Infrastructura critică este importantă deoarece o operațiune hibridă nu trebuie să vizeze direct o bază sau o structură militară pentru a produce efecte asupra securității unui stat.
Rețelele energetice, transporturile, comunicațiile și sistemele informatice sunt esențiale pentru funcționarea instituțiilor și economiei, iar perturbarea lor poate avea consecințe mult mai largi.
Potrivit evaluării NATO relatate de AGERPRES, obiectivele atribuite Rusiei includ și diminuarea sprijinului politic și militar pentru Ucraina.
Cazul Leipzig: ce spune NATO și ce afirmă oficialul citat
Incidentul de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania este unul dintre cazurile aflate în centrul actualelor avertismente.
NATO și guvernul german au descris incidentul drept un atac hibrid atribuit Rusiei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat public că Alianța este solidară cu Germania în urma atacului hibrid de la Leipzig.
Separat, oficialul NATO citat de dpa a afirmat că tipul de explozibil identificat în cazul dispozitivului descoperit sugerează implicarea directă a unui serviciu rus de informații.
Distincția este importantă: calificarea incidentului drept atac hibrid și aprecierea privind posibila implicare a unui serviciu de informații provin din declarații diferite.
NATO pregătește o rețea pentru infrastructura energetică
Alianța intenționează să creeze o Rețea pentru Infrastructura Energetică Critică, prin care informațiile privind amenințările și securitatea să poată fi schimbate mai eficient cu operatorii din domeniu.
Inițiativa ar urma să faciliteze și exercițiile comune pentru situații de urgență și pregătirea în fața unor amenințări precum atacurile cibernetice sau incidentele cu drone.
Măsura face parte dintr-o abordare mai amplă privind reziliența statelor membre. În cazul amenințărilor hibride, capacitatea unui stat de a menține funcționale energia, comunicațiile, transporturile și instituțiile poate limita efectele unui atac chiar înainte de identificarea completă a autorului.
Poate un atac hibrid să ducă la activarea Articolului 5?
NATO admite această posibilitate, însă nu există un automatism prin care orice incident hibrid să activeze apărarea colectivă.
Poziția nu este una nouă. La Summitul NATO de la Varșovia din iulie 2016, statele aliate au stabilit că responsabilitatea principală pentru răspunsul la o amenințare hibridă aparține statului vizat, dar NATO poate acorda sprijin în orice etapă a unei asemenea campanii.
Aliații au stabilit atunci și că Consiliul Nord-Atlantic poate decide invocarea Articolului 5 în cazul unui atac hibrid suficient de grav.
Poziția oficială actuală a NATO precizează că atacurile cibernetice semnificative și alte atacuri hibride pot, în anumite circumstanțe, să fie considerate echivalente unui „atac armat”. Evaluarea se face însă de la caz la caz, iar o asemenea calificare nu rezultă automat din simplul fapt că un incident este descris drept hibrid.
💡 WoW Pulse | Cum poate răspunde NATO unui atac hibrid?
Răspunsul depinde de natura și gravitatea incidentului. Responsabilitatea inițială revine statului vizat, iar NATO îi poate acorda sprijin. Dacă efectele unei acțiuni hibride ajung la nivelul unui atac armat, aliații pot analiza aplicarea Articolului 5. Decizia este luată de statele membre pentru situația concretă și nu este declanșată automat.
În cazuri extreme, NATO ia în calcul și capacități cibernetice
În situații de o gravitate extremă, oficialul NATO citat pe 15 septembrie a afirmat că Supreme Allied Commander Europe (SACEUR) ar putea solicita statelor membre punerea la dispoziție a unor capacități cibernetice ofensive.
Afirmația descrie o opțiune disponibilă în scenarii extreme, nu anunțarea unei operațiuni de acest tip ca răspuns la incidentele prezentate în bilanțul pentru 2025.
Strategia NATO urmărește în paralel creșterea rezilienței, îmbunătățirea schimbului de informații și protejarea infrastructurii esențiale, într-un context în care Alianța afirmă că operațiunile hibride atribuite Rusiei devin mai frecvente, mai grave și mai riscante.
