Șefii armatelor NATO, reuniți la Copenhaga pe fondul tensiunilor cu Rusia

Șefii apărării din cele 32 de state NATO s-au reunit la Copenhaga, pe 18 și 19 septembrie 2026, pentru apărare colectivă, tehnologie, sprijin pentru Ucraina și alegerea viitorului președinte militar.

Șefii armatelor NATO, reuniți la Copenhaga pe fondul tensiunilor cu Rusia
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Șefii apărării din cele 32 de state NATO s-au reunit la Copenhaga în perioada 18–19 septembrie 2026 pentru Conferința Comitetului Militar al Alianței, într-un context marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunile asupra securității europene. Reuniunea, prezidată de amiralul Giuseppe Cavo Dragone, are trei teme anunțate oficial: consolidarea descurajării și apărării colective, inovarea și tehnologia și sprijinul pentru Ucraina.

La reuniune participă și cei doi comandanți strategici ai NATO: generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, și amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare.

România este reprezentată de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării. Participarea sa în zilele de 18 și 19 septembrie a fost confirmată oficial de Ministerul Apărării Naționale.

De la deciziile de la Ankara la capacități militare

Comitetul Militar este cea mai înaltă autoritate militară a NATO, însă deciziile politice ale Alianței aparțin Consiliului Nord-Atlantic. Rolul Comitetului este să ofere acestuia recomandări militare bazate pe consensul aliaților.

La Copenhaga, cei 32 de șefi ai apărării analizează din perspectivă militară continuarea deciziilor adoptate la summitul NATO de la Ankara.

Agenda oficială indică trei direcții: consolidarea descurajării și apărării colective, inovarea și tehnologia și continuarea sprijinului pentru Ucraina.

MApN precizează că discuțiile vizează și evoluțiile mediului de securitate, adaptarea posturii de apărare la amenințările actuale și viitoare, precum și operațiile, misiunile, exercițiile și dezvoltarea capabilităților NATO.

Pentru România, ministerul plasează participarea generalului Gheorghiță Vlad în cadrul contribuției țării la procesul aliat de consultare și decizie militară și la consolidarea descurajării și apărării pe Flancul Estic.

De ce contează diferența dintre bugete și capacități

Una dintre mizele practice ale reuniunii este transformarea angajamentelor asumate de statele NATO în capacități care pot fi integrate în planificarea militară a Alianței.

Creșterea unui buget reprezintă un angajament financiar. Capacitatea operațională presupune însă personal pregătit, echipamente, infrastructură, logistică și forțe care pot fi integrate în planurile de apărare.

Această diferență explică de ce reuniunile Comitetului Militar sunt relevante după summituri: deciziile politice trebuie transpuse ulterior în planificare și recomandări militare.

💡 WoW Pulse | Ce înseamnă, practic, descurajarea NATO?

Descurajarea urmărește să convingă un posibil adversar că beneficiile unui atac ar fi depășite de costurile și consecințele acestuia. Credibilitatea sa depinde nu doar de bugetele aprobate, ci și de existența forțelor, echipamentelor, infrastructurii și structurilor de comandă necesare pentru aplicarea planurilor de apărare colectivă.

Rusia și Ucraina, în contextul reuniunii

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei constituie contextul major de securitate în care se desfășoară conferința, iar sprijinul pentru Ucraina figurează explicit printre cele trei teme principale anunțate de NATO.

În același timp, agenda nu se limitează la războiul din Ucraina. Comitetul Militar discută operațiile, misiunile, exercițiile și capacitățile NATO, precum și adaptarea Alianței la evoluția mediului de securitate.

Comitetul are un rol consultativ militar. Recomandările sale sunt adresate Consiliului Nord-Atlantic, ceea ce delimitează atribuțiile șefilor militari de deciziile politice ale celor 32 de state membre.

Șefii apărării aleg succesorul lui Cavo Dragone

Conferința are și o miză instituțională importantă: alegerea viitorului președinte al Comitetului Militar.

Relatările publicate înaintea votului indică doi candidați: generalul Carsten Breuer, șeful apărării din Germania, și generalul Jennie Carignan, șefa Statului Major al Apărării din Canada.

ANSA a relatat pe 18 septembrie că rezultatul urma să fie anunțat sâmbătă, 19 septembrie, iar predarea mandatului este prevăzută pentru iulie 2027. Data este susținută și de documentația Ministerului italian al Apărării, potrivit căreia mandatul actual al lui Cavo Dragone se întinde până în iulie 2027.

Funcția este distinctă de cea de secretar general al NATO. Președintele Comitetului Militar conduce organismul prin care șefii apărării formulează recomandările militare adresate conducerii politice a Alianței.

Programul reuniunii din 19 septembrie

Sesiunile principale se desfășoară sâmbătă, 19 septembrie.

Programul oficial NATO a stabilit discursurile de deschidere pentru ora 08:00 CEST și două sesiuni de lucru în prima parte a zilei. Fotografia oficială a fost programată pentru ora 13:00 CEST.

Conferința de presă comună a amiralului Giuseppe Cavo Dragone și a șefului apărării daneze, generalul Michael Wiggers Hyldgaard, era programată pentru ora 14:00 CEST, respectiv 15:00 în România.

O ultimă sesiune este prevăzută la ora 17:00 CEST, adică 18:00 în România.

Conferința a început vineri, 18 septembrie, cu ceremonia oficială de bun venit și se încheie pe 19 septembrie.

Surse