Nicușor Dan explică de ce l-a interzis pe Ovidiu Vanghele la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan a explicat la Dublin că interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de la Cotroceni ține de demnitatea personală și respectul față de funcția publică. Decizia a relansat dezbaterea despre limitele limbajului și accesul presei la instituții.

Președintele Nicușor Dan a explicat, la Dublin, de ce refuză dialogul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele și de ce a decis ca acesta să nu mai participe la conferințele sale de presă de la Palatul Cotroceni. Șeful statului a invocat demnitatea personală, respectul față de funcția publică și riscul ca violența verbală să alimenteze violența fizică în spațiul public.
Declarația integrală a lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a abordat subiectul după participarea la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, în contextul reacțiilor apărute după interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele sale de presă.
Președintele a spus că discuția are trei niveluri: demnitatea persoanei, demnitatea funcției publice și violența verbală în spațiul public.
„Al doilea subiect la care vreau să mă refer este cazul jurnalistului Vanghele, iar aici sunt trei niveluri de discuție. În primul rând, demnitatea persoanei. Eu nu sunt un gunoi și, în calitate de om, am dreptul să nu intru în dialog cu o persoană care nu mă respectă.
Mai important de atât este demnitatea funcției publice, pentru că eu, în mod simbolic, sunt șeful aparatului statului român, adică polițiști, asistenți medicali, profesori, funcționari publici, judecători, și nu pot să accept că vreuna din persoanele astea care lucrează pentru statul român poate să fie tratată ca gunoi de un cetățean al acestui stat, pentru că e o formă de lipsă de respect la adresa statului însuși și la adresa autorității statului român.
Evident că cetățenii au... cel mai bine ar fi să colaboreze cu autoritatea, dar dacă nu se poate asta, cetățenii au diverse forme de contestare, de protest, de chemare în judecată, plângere penală, toate astea sunt mijloace democratice cu care nu am nimic de spus, dar e o formă de respect a statului însuși în momentul în care te adresezi față de un angajat al statului.
Și eu cred că și de multe ori cetățenii români au spus că statul român nu e suficient de respectat, nici dinăuntru, nici de afară. Să începem prin a-l respecta noi înșine.
Și al treilea nivel este cel de violență în spațiul public. Pentru că violența verbală generează violență fizică. E documentat. Ce va înțelege un copil dacă un cetățean poate să se adreseze președintelui țării ca fiind un gunoi? Va înțelege poate că și el poate să se raporteze la fel față de profesorul lui, poate față de părintele lui, poate mâine poate să-i dea cu ceva în cap. Deci noi trebuie să protejăm spațiul public de astfel de manifestări.”
Președintele leagă cazul de respectul față de stat
Argumentul central al lui Nicușor Dan este că episodul nu privește doar o ofensă personală, ci și raportarea cetățenilor la instituțiile publice. Șeful statului a susținut că, simbolic, funcția prezidențială reprezintă aparatul statului, de la polițiști și profesori până la funcționari publici și judecători.
Prin această explicație, președintele a încercat să mute discuția din zona conflictului direct cu un jurnalist în zona standardelor de comportament în raport cu autoritatea publică. În viziunea sa, critica, protestul, acțiunile în instanță sau plângerile penale sunt forme democratice de contestare, însă insulta depășește cadrul acceptabil al dezbaterii publice.
Cazul a provocat discuții despre accesul presei la instituții
Controversa a început după ce Nicușor Dan a anunțat că Ovidiu Vanghele nu va mai avea acces la conferințele sale de presă de la Palatul Cotroceni. Decizia a fost justificată prin faptul că jurnalistul folosise anterior un limbaj jignitor la adresa sa.
Subiectul a generat reacții împărțite. Pe de o parte, susținătorii deciziei au invocat nevoia de limite în spațiul public și dreptul unei persoane de a refuza dialogul cu cineva care o insultă. Pe de altă parte, criticii măsurii au ridicat problema accesului presei la evenimentele unei instituții publice și a riscului ca o astfel de decizie să creeze un precedent.
Miza depășește episodul punctual: unde se termină sancționarea limbajului degradant și unde începe restrângerea accesului jurnalistic la o instituție publică.
💡 WoW Pulse | Ce face cazul Vanghele relevant public
Disputa nu este doar despre o formulare ofensatoare, ci despre raportul dintre libertatea presei, obligația instituțiilor publice de a răspunde întrebărilor și standardele de civilitate în dezbaterea democratică. Tocmai această suprapunere transformă cazul într-un test pentru relația dintre putere și presă.
Ovidiu Vanghele și-a cerut scuze pentru termenul folosit
Ovidiu Vanghele a recunoscut că a folosit termenul care l-a vizat pe președinte și și-a cerut scuze pentru formulare. Jurnalistul a spus că a ales „foarte, foarte prost” cuvintele în acel context și că își cere iertare pentru acest lucru.
El a precizat că formularea făcea parte dintr-o postare mai veche, legată de o decizie politică pe care o critica. Vanghele a susținut că regretă termenul folosit, dar a făcut distincție între critica la adresa unei decizii publice și atacul la persoana privată.
Întrebarea rămasă după explicațiile președintelui
Declarația lui Nicușor Dan clarifică motivul personal și instituțional invocat de șeful statului, dar nu închide dezbaterea despre limitele accesului presei la conferințele unei instituții publice.
Pentru președinte, refuzul dialogului este o reacție la o insultă și o apărare a demnității funcției publice. Pentru criticii măsurii, problema rămâne dacă o instituție a statului poate exclude un jurnalist de la evenimente de presă pe baza unor exprimări publice anterioare, chiar atunci când acestea sunt ofensatoare.
Cazul Vanghele rămâne astfel un episod relevant pentru felul în care autoritățile, jurnaliștii și publicul trasează limitele dintre critică, insultă și responsabilitate în spațiul public.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Nicușor Dan îi interzice accesul unui jurnalist la Cotroceni
CNA critică interzicerea jurnalistului Ovidiu Vanghele la Cotroceni
Surse
Administrația Prezidențială — Declarațiile de presă susținute de președintele Nicușor Dan la finalul summitului Comunității Politice Europene
Articole similare

Dacian Cioloș critică blocajul din Francofonie. Nicușor Dan invocă protejarea unității
16 noiembrie 2026

Simion îl acuză pe Nicușor Dan de căderea Guvernului Bolojan
13 noiembrie 2026

Violența în școli: Nicușor Dan cere măsuri urgente
23 octombrie 2026

Nicușor Dan cere reforme și echilibru Guvernului Niculescu
21 octombrie 2026
