CNA critică interzicerea jurnalistului Ovidiu Vanghele la Cotroceni
CNA a criticat interdicția anunțată de președintele Nicușor Dan pentru jurnalistul Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Cotroceni, iar membrii Consiliului au invocat accesul presei la instituțiile publice și au cerut clarificări privind aplicarea măsurii.

Consiliul Național al Audiovizualului a discutat miercuri, 11 noiembrie 2026, declarația președintelui Nicușor Dan prin care jurnalistului Ovidiu Vanghele i-a fost interzis accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni, după un schimb tensionat petrecut marți seară. Cazul deschide o dezbatere directă despre limitele autorității prezidențiale în relația cu presa și despre dreptul jurnaliștilor de a adresa întrebări incomode într-o instituție publică.
Ce a spus CNA despre cazul Ovidiu Vanghele
În ședința CNA de miercuri, membrul Dorina Rusu a avut cea mai fermă poziție publică pe acest subiect. Ea a spus că legea prevede expres că nicio autoritate nu poate interzice jurnaliștilor participarea la evenimentele președintelui și la conferințe de presă.
Dorina Rusu a calificat situația drept „un precedent periculos” și a atras atenția că Palatul Cotroceni este o instituție publică, nu un spațiu aflat la dispoziția personală a președintelui.
Georgică Severin, membru CNA, a descris situația ca fiind gravă și a legat discuția de responsabilitatea publică a șefului statului atunci când se raportează la presă și la cetățeni.
Lucian Dindirică a avut o abordare mai prudentă, arătând că trebuie clarificat dacă interdicția anunțată de Nicușor Dan vizează doar conferințele sale de presă sau toate evenimentele Administrației Prezidențiale organizate la Cotroceni.
Monica Gubernat, fostă președintă CNA, a vorbit despre tonul tensionat al conferinței de presă și a spus că libertatea de exprimare nu trebuie confundată cu dreptul la injurii.
Reacția jurnalistului: „Am o singură supărare”
Ovidiu Vanghele a reacționat miercuri după incident și a spus că principala sa nemulțumire nu este interdicția anunțată de președinte, ci faptul că întrebarea adresată la conferință a rămas fără răspuns.
„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă.”
Jurnalistul a adăugat că a fost surprins de reacția președintelui și că își reproșează că nu a insistat pentru un răspuns.
Întrebarea lui Vanghele viza situația procurorului general Cristina Chiriac, numită în funcție de Nicușor Dan pe 8 aprilie. Jurnalistul a susținut că aceasta ar fi votat, în Secția pentru procurori a CSM, împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare într-o chestiune care o privea chiar pe ea.
„Mi-aș dori să facem cumva să avem noi, cetățenii, un răspuns la această întrebare. Cred că ne-ar ajuta să înțelegem mai mult.”
Ce i-a transmis Nicușor Dan jurnalistului
Incidentul a avut loc marți seară, 10 noiembrie 2026, la finalul unei conferințe de presă susținute de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
După întrebarea adresată de Ovidiu Vanghele, președintele i-a transmis jurnalistului că a dispus ca acesta să nu mai participe la conferințele sale de presă în actualul mandat. Nicușor Dan a invocat „injuriile” pe care jurnalistul i le-ar fi adus anterior.
„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat.”
Șeful statului a mai spus că unii membri ai echipei sale ar fi permis accesul jurnalistului deși exista deja o dispoziție contrară.
„Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea.”
Miza cazului: accesul presei la o instituție publică
Discuția din CNA mută cazul din zona unui conflict personal între președinte și un jurnalist în zona unei probleme instituționale: poate o autoritate publică să excludă un reprezentant al presei de la conferințe, pe durata unui mandat, pentru modul în care acesta s-a exprimat anterior?
Legea privind liberul acces la informațiile de interes public stabilește că autoritățile și instituțiile publice trebuie să asigure accesul mass-media la informațiile de interes public. În același timp, instituțiile pot organiza reguli de acreditare și conduită, însă acestea nu pot fi folosite arbitrar pentru blocarea întrebărilor jurnalistice incomode.
💡 WoW Pulse | De ce contează acest caz
Cazul este relevant dincolo de persoanele implicate, pentru că vizează o regulă esențială într-o democrație: accesul presei la instituțiile publice nu depinde de confortul politic al celor aflați temporar în funcții. Un jurnalist poate fi criticat pentru ton sau formulare, dar restrângerea accesului la conferințe de presă ridică o problemă instituțională atunci când nu există o procedură clară, proporțională și transparentă.
Pozițiile exprimate în CNA arată că subiectul nu este închis. În lipsa unei clarificări oficiale privind temeiul și întinderea interdicției, cazul rămâne unul sensibil pentru relația dintre Administrația Prezidențială și presă.
Surse
Articole similare

Dacian Cioloș critică blocajul din Francofonie. Nicușor Dan invocă protejarea unității
16 noiembrie 2026

Simion îl acuză pe Nicușor Dan de căderea Guvernului Bolojan
13 noiembrie 2026

Violența în școli: Nicușor Dan cere măsuri urgente
23 octombrie 2026

Nicușor Dan cere reforme și echilibru Guvernului Niculescu
21 octombrie 2026
