Autostrada A13 Brașov–Bacău prinde formă: cinci loturi și 15 noduri
CNIR a stabilit împărțirea Autostrăzii A13 Brașov–Bacău în cinci loturi funcționale și 15 noduri rutiere, un pas important în pregătirea proiectului care ar urma să lege viitoarele coridoare A7 și Sibiu–Făgăraș–Brașov.

Viitoarea Autostradă A13 Brașov–Bacău, proiectată pe aproximativ 174 de kilometri între Transilvania și Moldova, a fost împărțită în cinci loturi care vor putea funcționa independent. Traseul va traversa județele Brașov, Covasna și Bacău, va avea 15 noduri rutiere și este proiectat să facă legătura, la cele două capete, cu viitoarea autostradă Sibiu–Făgăraș–Brașov și cu Autostrada Moldovei A7.
Cum sunt împărțiți cei 174 de kilometri ai A13 Brașov–Bacău
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat joi, 27 august 2026, că lotizarea traseului a fost stabilită împreună cu prestatorul care lucrează la proiect. Elementul important al împărțirii este că fiecare dintre cele cinci sectoare este gândit pentru a putea funcționa independent.
Configurația anunțată este următoarea:
Lotul 1: Codlea – Sfântu Gheorghe, km 0–47, aproximativ 47 km;
Lotul 2: Sfântu Gheorghe – Târgu Secuiesc, km 47–81, aproximativ 34 km;
Lotul 3: Târgu Secuiesc – Poiana Sărată, km 81–119, aproximativ 40 km;
Lotul 4: Poiana Sărată – Onești Vest, km 119–141, aproximativ 22 km;
Lotul 5: Onești Nord – Răcăciuni, până la km 174, aproximativ 33 km.
Datele privind lotizarea au fost confirmate atât prin anunțul CNIR privind Autostrada A13 Brașov–Bacău, cât și de relatările apărute ulterior în presa națională.
Există însă o neconcordanță de redactare în informațiile publicate despre kilometrul de început al Lotului 5. Unele relatări, preluând comunicarea CNIR, indică „km 147–174”, deși Lotul 4 se încheie la km 141, iar lungimea declarată de aproximativ 33 km pentru ultimul lot corespunde intervalului 141–174. Libertatea indică intervalul km 141–174. Până la clarificarea oficială a acestei diferențe, lungimea de aproximativ 33 km și punctele Onești Nord–Răcăciuni sunt reperele consecvente din informațiile publicate.
15 noduri rutiere în Brașov, Covasna și Bacău
A13 nu este proiectată doar ca o traversare rapidă a Carpaților. Cele 15 noduri rutiere, câte cinci în fiecare dintre cele trei județe traversate, sunt esențiale pentru accesul local la noua infrastructură.
Pentru Brașov și Covasna, traseul creează o axă de mare viteză prin zona Codlea – Sfântu Gheorghe – Târgu Secuiesc. Dinspre Moldova, autostrada va coborî prin zona Onești către Răcăciuni.
La Codlea este prevăzut un nod de mare viteză cu viitoarea autostradă Sibiu–Făgăraș–Brașov. La celălalt capăt, în zona Răcăciuni, A13 va ajunge la Autostrada Moldovei A7, potrivit informațiilor comunicate de CNIR și prezentate de Digi24.
Această configurație explică miza regională a proiectului: A13 este concepută ca o legătură transversală între două coridoare rutiere majore, nu doar ca o autostradă între două municipii.
💡 WoW Pulse | Va schimba A13 harta economică a centrului țării?
Potențialul A13 vine din poziția traseului. Autostrada ar crea o conexiune de mare viteză între centrul Transilvaniei, județul Covasna și Moldova și ar lega această axă de A7 la Răcăciuni. Pentru transportatori și companiile din localitățile deservite de nodurile rutiere, o asemenea infrastructură poate îmbunătăți accesul către piețe și coridoare logistice. Impactul economic efectiv va depinde însă de traseul definitiv, termenele de construire și conexiunile locale, elemente care nu sunt încă stabilite integral.
📌 Citește și pe WoW Pulse
A13 este încă la studiul de fezabilitate
Împărțirea în loturi reprezintă un pas de pregătire a proiectului, nu începutul construcției. Autostrada se află încă în etapa în care trebuie finalizat Studiul de Fezabilitate, document esențial pentru stabilirea traseului definitiv, a soluțiilor tehnice și a costului estimat pentru proiectare și execuție.
În teren continuă investigațiile geotehnice, inclusiv pe sectoarele unde traseul a fost modificat în județul Brașov. CNIR estimează pentru sfârșitul lunii august un volum de aproximativ 22.700 de metri de foraje.
Trei instalații de foraj sunt mobilizate în zonele Hărman și Prejmer, în județul Brașov, și Moacșa, în județul Covasna. Informațiile privind stadiul investigațiilor sunt confirmate și în relatarea Știripesurse publicată la 28 august 2026.
Aceste investigații sunt importante în special pentru un proiect care traversează o zonă geografică dificilă. Rezultatele studiilor din teren vor influența soluțiile tehnice și, implicit, estimarea financiară a viitoarei autostrăzi.
De ce contează funcționarea independentă a celor cinci loturi
Decizia de a proiecta cele cinci sectoare astfel încât fiecare să poată funcționa independent are o consecință practică importantă: proiectul este împărțit în tronsoane care pot avea utilitate rutieră proprie, fără ca întregul traseu de 174 km să fie tratat obligatoriu ca o singură unitate.
Această structură poate permite etapizarea viitoare a proiectării, execuției și deschiderii circulației, în funcție de modul în care vor fi organizate procedurile ulterioare. CNIR nu a anunțat însă, odată cu actuala lotizare, calendare de licitație sau termene de finalizare pentru cele cinci sectoare.
Prin urmare, împărțirea traseului nu trebuie confundată cu atribuirea contractelor de construcție. Proiectul mai are de parcurs etape tehnice și administrative înainte ca lucrările propriu-zise să poată începe.
A13 ar lega două axe majore de transport
Privită pe hartă, miza A13 depășește cei aproximativ 174 km dintre Brașov și Bacău. La vest, proiectul este gândit să intre în rețeaua de mare viteză care va continua spre Făgăraș și Sibiu. La est, conexiunea de la Răcăciuni va introduce traficul direct în coridorul A7.
În interiorul traseului, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și Onești devin puncte importante ale noii axe rutiere. Pentru județul Covasna, traversat între Brașov și Moldova, cele cinci noduri prevăzute pot conta la fel de mult precum traseul autostrăzii în sine, deoarece acestea stabilesc unde poate fi transferat traficul între rețeaua locală și drumul de mare viteză.
Următorul reper major rămâne finalizarea Studiului de Fezabilitate. Abia acesta va fixa datele tehnice și financiare necesare etapelor de proiectare și execuție, astfel încât actuala schiță cu cinci loturi și 15 noduri să poată avansa către faza efectivă de construire.





