Primul tunel de autostradă, aproape de inaugurare
Tunelul Momaia de pe Autostrada Sibiu–Pitești se apropie de deschidere, dar adevărata provocare rămâne construirea secțiunilor montane cu tuneluri, viaducte și costuri mari necesare primei traversări a Carpaților exclusiv pe autostradă.

Primul tunel de autostradă din România este aproape de deschidere, dar miza reală a proiectului Sibiu–Pitești rămâne mult mai mare: realizarea primei traversări complete a Carpaților exclusiv pe autostradă. Tunelul Momaia, construit pe Lotul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, este finalizat în proporție de aproximativ 95%, potrivit informațiilor publicate de agendaconstructiilor.ro și datelor din documentațiile CNAIR (cnadnr.ro).
Dacă va fi dat în trafic în această toamnă, înainte de termenul contractual, Momaia va marca o premieră pentru infrastructura rutieră din România. În același timp, proiectul arată și cât de dificilă rămâne partea de nord a autostrăzii, acolo unde constructorii trebuie să treacă de la lucrări într-un relief dificil la intervenții de mare complexitate în zona montană.
Tunelul Momaia are 1,35 kilometri și două galerii
Pe Lotul 4, tunelul Momaia este prevăzut cu două galerii, câte una pentru fiecare sens de mers, și o lungime de aproximativ 1,35 kilometri. Din punct de vedere tehnic, este o lucrare importantă pentru România, însă, raportat la întregul traseu al Autostrăzii Sibiu–Pitești, el este considerat una dintre secțiunile mai accesibile.
Diferența vine din relief. În zona Momaia, constructorii au avut de realizat străpungerea unui deal, în timp ce pe secțiunile montane dintre Boița și Cornetu lucrările presupun tuneluri și viaducte într-un teren mult mai dificil, cu provocări geotehnice și logistice considerabil mai mari.
Autostrada Sibiu–Pitești va include nouă tuneluri
Potrivit documentațiilor tehnice pentru loturile montane publicate de cnadnr.ro și informațiilor centralizate de hotnews.ro, Autostrada Sibiu–Pitești va avea, în total, nouă tuneluri rutiere. Momaia este primul aflat aproape de inaugurare, însă majoritatea galeriilor sunt concentrate în zonele unde relieful nu permite o autostradă clasică.
Din această perspectivă, proiectul nu înseamnă doar finalizarea unui tunel izolat, ci începutul unei etape în care România trebuie să execute lucrări specifice autostrăzilor montane: străpungeri succesive, sisteme complexe de drenaj, ventilație, iluminat și siguranță, precum și conectarea acestor structuri cu poduri și viaducte.
Lotul 2 Boița – Cornetu concentrează cele mai dificile lucrări
Dintre toate secțiunile traseului, Lotul 2 Boița – Cornetu este una dintre cele mai complexe. Are 31,33 kilometri, însă include, conform contractului și documentației tehnice CNAIR, șapte tuneluri, 48 de poduri și viaducte și aproape 13 kilometri realizați pe structuri. Unele documente tehnice menționează 49 de structuri, în funcție de modul de clasificare a ecoductelor.
Pe același lot este prevăzută excavarea a aproximativ 15 milioane de metri cubi de rocă și pământ, precum și realizarea unui ecoduct pentru traversarea faunei sălbatice. Asta înseamnă că o parte consistentă a autostrăzii nu va sta direct pe teren, ci pe infrastructuri suspendate sau în galerii săpate în munte.
Pentru cititor, diferența față de o autostradă de câmpie este esențială: aici, asfaltul este doar etapa finală. Înaintea lui vin lucrări lungi și costisitoare de modelare a terenului, consolidare și realizare a structurilor principale.
De ce termenul de finalizare ajunge până în 2028
Una dintre întrebările frecvente legate de Autostrada Sibiu–Pitești este de ce loturile montane avansează mai lent decât alte proiecte rutiere. Răspunsul ține de natura lucrărilor.
Înainte de turnarea stratului final de rulare, constructorii trebuie să execute mai multe etape tehnice:
stabilizarea versanților;
forarea și excavarea tunelurilor;
impermeabilizarea galeriilor;
construirea podurilor și viaductelor;
realizarea sistemelor de drenaj;
montarea instalațiilor de ventilație și iluminat;
instalarea sistemelor de siguranță și comunicații;
testarea infrastructurii înainte de deschiderea circulației.
Pe loturile montane, multe dintre aceste lucrări se desfășoară simultan. În anumite puncte se lucrează în paralel la tunel, la structurile peste văi și la consolidarea versanților. Acesta este motivul pentru care Lotul 2 are, potrivit contractului, termen de finalizare în 2028, deși lungimea sa este mai mică decât a altor loturi de autostradă din zone mai ușoare.
După Momaia urmează tunelurile mai complexe de pe traseu
Pe secțiunile montane sunt prevăzute mai multe galerii de anvergură, între care Tunelul Câineni, Lazaret Nord, Lazaret Sud, Boița 1, Boița 2, Robești și Balota, conform informațiilor tehnice publicate de CNAIR și materialelor de context din hotnews.ro.
Aceste tuneluri vor însuma mai mulți kilometri de galerii și vor necesita soluții de execuție și sisteme de siguranță comparabile cu cele folosite pe autostrăzi montane din alte state europene. În practică, asta înseamnă nu doar excavare, ci și echipare complexă pentru exploatarea în siguranță după deschidere.
Lotul 3 aduce o altă premieră: tunelul săpat cu TBM
O altă etapă importantă este anunțată pentru Lotul 3 Cornetu – Tigveni, unde va fi construit Tunelul Poiana. Potrivit informațiilor disponibile în documentația de proiect, acesta ar urma să aibă aproximativ 1,7 kilometri și să fie excavat cu ajutorul unui utilaj TBM, cunoscut publicului drept „cârtița”.
Tehnologia TBM este folosită la proiecte de tuneluri de mare complexitate, inclusiv în rețele de metrou și infrastructură rutieră europeană. Pentru România, utilizarea ei pe o autostradă ar reprezenta o nouă premieră în zona lucrărilor de transport.
Costul mare vine din relief, nu din partea carosabilă
Autostrada Sibiu–Pitești este considerată cea mai costisitoare autostradă contractată până acum în România. Doar Lotul 2 Boița – Cornetu are o valoare contractuală de peste 4,25 miliarde de lei fără TVA, ceea ce înseamnă un cost de peste 136 de milioane de lei pe kilometru, potrivit datelor contractuale publicate de CNAIR (cnadnr.ro).
Prin comparație, o autostradă construită în zonă de câmpie poate avea costuri mult mai mici, tocmai pentru că nu necesită volume atât de mari de excavare, galerii, poduri lungi, viaducte și lucrări extinse de consolidare.
La nivelul întregului traseu, Autostrada Sibiu–Pitești însumează aproximativ 123 de kilometri, iar valoarea totală a contractelor semnate depășește 25 de miliarde de lei, conform centralizărilor din documentele oficiale și informațiilor publice disponibile.
Când ar putea fi gata traversarea completă a Carpaților
Loturile din sudul traseului sunt deja deschise circulației sau se apropie de finalizare. În schimb, secțiunile montane rămân partea decisivă a proiectului.
Dacă termenele contractuale actuale vor fi respectate, prima traversare completă a Carpaților pe autostradă ar putea deveni posibilă în jurul anilor 2028–2029. Abia după finalizarea loturilor montane dintre Boița și Tigveni traficul dintre Transilvania și sudul țării va putea evita complet DN7, adică Valea Oltului, una dintre cele mai aglomerate rute rutiere din țară.
De ce este importantă legătura Sibiu–Pitești
Autostrada Sibiu–Pitești este veriga lipsă a Coridorului IV Pan-European, ruta rutieră care leagă vestul Europei de Portul Constanța. Importanța ei este, așadar, atât națională, cât și regională.
Pentru companii și transportatori, miza este reducerea timpilor de tranzit între vestul țării, platformele industriale din Ardeal, zona Mioveni și port. Pentru șoferii obișnuiți, proiectul poate însemna o alternativă mai rapidă și mai previzibilă la traseele actuale care traversează munții.
Există și o dimensiune simbolică: este primul proiect rutier de mare viteză care încearcă, în mod efectiv, să treacă prin Carpați pe autostradă, nu să îi ocolească.
Ce urmează după deschiderea Tunelului Momaia
Inaugurarea Tunelului Momaia, dacă va avea loc în termenul anticipat, va fi un reper important pentru infrastructura din România. Totuși, ea nu va însemna finalizarea traversării montane, ci doar confirmarea faptului că primul astfel de obiectiv poate ajunge aproape de trafic la standarde moderne.
Examenul real rămâne pe loturile montane unde sunt prevăzute celelalte opt tuneluri. Evoluția lucrărilor de acolo va arăta dacă România poate duce la capăt, până la sfârșitul acestui deceniu, o legătură continuă pe autostradă între Transilvania și sudul țării.
Surse
Agenda Construcțiilor – informații privind stadiul Lotului 4 și al secțiunilor montane (agendaconstructiilor.ro)
CNAIR – documentația tehnică și contractele pentru loturile 2, 3 și 4 ale Autostrăzii Sibiu–Pitești (cnadnr.ro)
HotNews – materiale de context despre tunelurile și lucrările de pe Autostrada Sibiu–Pitești (hotnews.ro)



