România, locul I la Balcaniada de Informatică pentru Juniori 2026
România s-a clasat pe primul loc la JBOI 2026, după ce elevii lotului național au obținut trei medalii de aur și una de bronz la competiția desfășurată la Sarajevo.

România a obținut trei medalii de aur și una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori (JBOI) 2026, desfășurată între 22 și 28 septembrie la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina. Lotul național s-a clasat pe primul loc pe națiuni, iar Andrei Nemțișor, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a câștigat aurul absolut, cu 598,72 de puncte din 600.
La competiție au participat 55 de concurenți din 13 țări. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, România a ocupat prima poziție atât după punctajul total, cât și după numărul și valoarea medaliilor obținute.
Rezultatul a fost construit în două runde de concurs, cu șase probleme care au solicitat găsirea unor soluții matematice și implementarea lor în programe eficiente.
Cei patru medaliați ai României
Toți membrii lotului național au obținut medalii:
- Andrei Nemțișor, Colegiul Național „Costache Negruzzi”, Iași — aur absolut, cu cel mai mare punctaj al competiției;
- Traian Danciu, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București — aur;
- Vlad Bondoc, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București — aur;
- Vlad Ioan Muntoiu, Colegiul Național de Informatică „Constantin Diaconovici Loga”, Timișoara — bronz.
Clasamentul organizatorilor arată că Andrei Nemțișor a obținut punctaj maxim la cinci dintre cele șase probleme. La „Sketch show” a primit 98,72 de puncte, terminând concursul la 1,28 de puncte de maximum.
Două runde de câte patru ore
Probele au avut loc pe 24 și 26 septembrie 2026. Fiecare rundă a durat patru ore și a cuprins trei probleme, fiecare valorând cel mult 100 de puncte.
Concurenții au trimis soluțiile prin sistemul oficial de evaluare. Punctele au fost acordate pe grupe de teste și subprobleme, cu respectarea limitelor de timp și memorie prevăzute pentru fiecare cerință.
Elevii au putut utiliza numai calculatoarele, programele și instrumentele aprobate de organizatori. Comunicarea cu ceilalți concurenți și folosirea dispozitivelor sau materialelor neautorizate au fost interzise în timpul rundelor.
Ce au avut de rezolvat elevii
Prima rundă a inclus problemele „Racecar”, „Treemax” și „Sketch show”. Enunțurile au pornit de la situații imaginare, transformate în cerințe precise de calcul, optimizare și căutare.
„Racecar”: numărarea întâlnirilor dintre mașini
Problema prezenta o cursă pe un circuit circular. Fiecare mașină avea o poziție inițială și o viteză constantă, diferită de vitezele celorlalte.
Elevii trebuiau să calculeze numărul total al întâlnirilor dintre perechi de mașini pe durata cursei. În modelul problemei, fiecare moment în care două mașini ocupau aceeași poziție era considerat o depășire. Se numărau inclusiv coincidențele de poziție de la începutul cursei și întâlnirile de la finalul intervalului.
Cerința presupunea luarea în calcul a turelor repetate de circuit și a faptului că aceeași pereche de mașini se putea întâlni de mai multe ori.
„Treemax”: completarea unei numerotări pentru un rezultat optim
A doua problemă folosea drept decor Baščaršija, zona istorică a orașului Sarajevo. Aceasta era reprezentată printr-o rețea de puncte și legături numită arbore: între oricare două puncte exista un singur traseu.
Unele puncte aveau deja numere atribuite, iar celelalte trebuiau completate. Pentru fiecare pereche de puncte se identifica cel mai mare număr de pe traseul care le unea, apoi toate aceste valori se adunau.
Elevii trebuiau să stabilească dacă puteau completa numerele lipsă, păstrându-le pe cele existente, astfel încât suma să atingă minimul posibil dintre toate numerotările. Programul răspundea „DA” sau „NU” pentru fiecare caz.
„Sketch show”: găsirea unui loc cu cât mai puține întrebări
A treia problemă imagina organizarea unui spectacol pe muntele Trebević, la o altitudine exactă. Terenul era reprezentat printr-un tabel ale cărui valori erau ordonate crescător sau rămâneau egale pe fiecare linie și coloană.
În prima parte, de 30 de puncte, concurenții trebuiau să determine dacă altitudinea căutată exista, consultând cât mai puține poziții din tabel.
În partea a doua, de 70 de puncte, programul prelua rolul unui „ghid”. Acesta răspundea întrebărilor despre altitudini și încerca să întârzie găsirea locului potrivit. Răspunsurile trebuiau să rămână compatibile între ele și cu existența altitudinii căutate.
💡 WoW Pulse | Cum se obțin punctele la o problemă?Enunțurile împart cerința în subprobleme, fiecare cu propriile condiții și punctaje. De exemplu, la „Racecar”, un caz limitat la două mașini valora 7 puncte. O soluție putea astfel primi punctaj parțial pentru cazurile rezolvate, chiar dacă nu acoperea întreaga problemă.
Punctajele României în cele două zile
În a doua rundă, elevii au rezolvat „Team Parade”, „Lines” și „Christmas Tree”. Andrei Nemțișor și Traian Danciu au obținut punctaj maxim la toate cele trei probleme.
Vlad Bondoc a primit câte 100 de puncte la „Team Parade” și „Christmas Tree”, iar Vlad Ioan Muntoiu a avut cel mai bun rezultat individual la „Christmas Tree”, cu 92 de puncte.
<table style="min-width: 100px;"><colgroup><col style="min-width: 25px;"><col style="min-width: 25px;"><col style="min-width: 25px;"><col style="min-width: 25px;"></colgroup><tbody><tr><th colspan="1" rowspan="1"><p>Elev</p></th><th colspan="1" rowspan="1"><p>Runda I / 300</p></th><th colspan="1" rowspan="1"><p>Runda II / 300</p></th><th colspan="1" rowspan="1"><p>Total / 600</p></th></tr><tr><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>Andrei Nemțișor</strong></p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>298,72</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>300</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>598,72</strong></p></td></tr><tr><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>Traian Danciu</strong></p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>139,92</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>300</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>439,92</strong></p></td></tr><tr><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>Vlad Bondoc</strong></p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>156</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>260</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>416</strong></p></td></tr><tr><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>Vlad Ioan Muntoiu</strong></p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>29,94</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p>177</p></td><td colspan="1" rowspan="1"><p><strong>206,94</strong></p></td></tr></tbody></table>
Punctajele pe runde reprezintă suma rezultatelor la cele trei probleme din fiecare zi, publicate în clasamentul oficial.
Cine a coordonat lotul național
Echipa a fost condusă de profesorul Eugen Nodea, de la Centrul Județean de Excelență Gorj, Târgu Jiu, în calitate de lider al delegației. Ioan-Cristian Pop, student la Universitatea Politehnica București, a fost adjunctul liderului echipei.
La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării a revenit Direcției Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extracurriculară.
Ministerul precizează că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a costurilor deplasărilor și a diurnei aferente șederii, precum și prin organizarea etapelor premergătoare competițiilor internaționale.




