Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Școlile din Franța, din nou sub presiunea protestelor
Liceele din Franța se redeschid luni, 2 noiembrie, în contextul unor noi proteste ale elevilor și sindicatelor. Guvernul a promis reformarea Parcoursup, reducerea efectivelor din clase și investiții în profesori și clădiri, dar aplicarea multor măsuri este amânată până în 2027-2028.
Liceele din Franța revin luni, 2 noiembrie 2026, în centrul unei crize sociale care a depășit cadrul strict al educației. După vacanța de toamnă, autoritățile se pregătesc pentru noi blocaje în fața școlilor, iar elevii și sindicatele mențin presiunea asupra guvernului, deși executivul a promis schimbări privind Parcoursup, clasele aglomerate, lipsa profesorilor și renovarea clădirilor școlare.
Protestele continuă după concesiile guvernului
Nemulțumirile din școlile franceze nu s-au stins după anunțurile făcute de guvern pe 26 octombrie. Elevii au obținut o serie de promisiuni importante, dar multe dintre ele ar urma să intre în vigoare abia din 2027 sau 2028.
Punctul cel mai sensibil rămâne Parcoursup, platforma folosită pentru admiterea în învățământul superior. Guvernul francez a anunțat că sistemul va fi înlocuit începând cu sesiunea din 2028, după o etapă intermediară în 2027, când criteriile de examinare a dosarelor ar urma să devină mai clare.
Pentru elevii mobilizați, ritmul schimbărilor este însă prea lent. Protestele au pornit de la probleme concrete din licee — profesori absenți, resurse insuficiente, clase prea mari și clădiri degradate — dar au devenit treptat o mișcare mai largă, legată și de costul vieții, serviciile publice și salarii.
Sursǎ foto: apnews.com
Ce promite guvernul pentru licee
Executivul francez a prezentat un pachet de măsuri care vizează atât liceele, cât și accesul la învățământul superior.
În licee, clasele de „seconde” din filiera generală și tehnologică ar urma să fie plafonate la 28 de elevi din toamna anului 2027 în jumătatea liceelor considerate cele mai defavorizate, apoi în toate liceele din toamna anului 2028. Guvernul promite și reducerea efectivelor în cele mai aglomerate grupe din clasele de „première” și „terminale”.
Autoritățile au mai anunțat anularea reducerilor de posturi prevăzute în învățământul secundar și crearea a 500 de posturi suplimentare de profesori în bugetul pentru 2027. În paralel, un plan de urgență lansat pe 8 octombrie prevede recrutarea a 920 de profesori și creșterea numărului de ore suplimentare pentru înlocuirea cadrelor absente.
O altă promisiune vizează programul elevilor: din toamna anului 2027, liceenii ar urma să aibă garantată o pauză de prânz de minimum o oră. Guvernul spune că va revizui și modul de organizare a controlului continuu, una dintre sursele de presiune invocate de elevi.
Parcoursup devine simbolul crizei
Parcoursup a devenit unul dintre simbolurile contestării, pentru că este perceput de mulți elevi drept un sistem opac și stresant. Guvernul nu anunță o eliminare imediată, ci o înlocuire graduală.
Pentru sesiunea din 2027, autoritățile promit publicarea unor criterii de evaluare mai clare pentru fiecare formare, explicarea refuzurilor în luna iunie, un drept la eroare în parcursul de studii și sprijin mai consistent pentru orientare încă din clasa a zecea.
Pentru sesiunea din 2028, guvernul anunță un nou sistem de admitere, construit după recomandările unui comitet de reformă și după o dezbatere parlamentară. Printre opțiunile analizate se află modificarea modului în care este luat în calcul controlul continuu și un instrument de orientare îmbunătățit cu ajutorul inteligenței artificiale.
💡 WoW Pulse | De ce contează Parcoursup în criza liceelor
Parcoursup nu este doar o platformă tehnică de admitere. Pentru elevii francezi, ea concentrează anxietatea legată de viitor: accesul la facultate, șansele reale între licee diferite și sentimentul că decizia finală depinde de criterii greu de înțeles. De aceea, reforma platformei a devenit una dintre revendicările centrale ale protestelor.
15.000 de locuri noi în învățământul superior
Guvernul promite și 15.000 de locuri suplimentare în învățământul superior între 2027 și 2028, în special acolo unde cererea este ridicată. Cele mai multe vor fi create în BTS, unde sunt prevăzute 10.000 de locuri noi din toamna anului 2027.
Alte 4.000 de locuri ar urma să fie deschise în BUT, iar 1.000 de locuri în universități, în special pentru traseele legate de sănătate. Măsura este importantă pentru că una dintre criticile aduse Parcoursup este că platforma gestionează lipsa locurilor, nu o rezolvă.
În zona socială, bursele universitare ar urma să fie indexate în funcție de costul vieții din toamna anului 2027. Comparativ cu 2026, guvernul anunță fonduri suplimentare de 37 de milioane de euro în 2027, 121 de milioane de euro în 2028 și 220 de milioane de euro în 2029.
Renovarea școlilor, o problemă care rămâne deschisă
Starea clădirilor școlare este una dintre nemulțumirile constante ale elevilor. Guvernul promite mobilizarea, până în 2030, a până la 4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru regiuni, care au responsabilități importante în finanțarea liceelor.
În plus, 500 de licee ar urma să primească sprijin în primul trimestru din 2027 pentru îmbunătățirea confortului termic, inclusiv prin Fondul verde. Măsura vizează în special clădirile afectate de temperaturi ridicate vara și de condiții improprii pentru învățare.
Pentru campusurile universitare, statul promite un plan multianual de un miliard de euro până în 2029, cu 200 de milioane de euro alocate din 2027.
De ce protestele nu se opresc
Miza imediată este redeschiderea liceelor fără reluarea blocajelor. Associated Press a relatat că autoritățile franceze se așteaptă la noi demonstrații odată cu reluarea cursurilor, după ce protestele de sâmbătă, 31 octombrie, au fost mai puțin violente decât cele din weekendurile precedente.
Pe 31 octombrie, poliția franceză a anunțat 779 de arestări, față de 2.628 la protestele din 17 octombrie și 1.314 în weekendul anterior. Aproximativ 70.000 de polițiști au fost desfășurați la nivel național.
Tensiunea socială rămâne ridicată și pentru că joi, 5 noiembrie, Franța se confruntă cu o grevă generală în transporturi și servicii publice, la care sunt așteptate proteste ale studenților și sindicatelor. Revendicările depășesc acum educația și includ salarii mai mari, protejarea serviciilor publice și măsuri împotriva scumpirilor.
Sursǎ foto: apnews.com
O criză școlară transformată în test politic
Pentru guvernul condus de Sébastien Lecornu, criza din școli a devenit un test politic major înaintea prezidențialelor din 2027. Executivul încearcă să arate că răspunde revendicărilor elevilor, dar și că poate controla protestele fără o nouă escaladare a violențelor.
Pentru elevi și profesori, problema centrală rămâne mai simplă: condiții reale de învățare. Măsurile promise ating principalele nemulțumiri, însă termenul de aplicare este cel care alimentează continuarea mobilizării.
📌 Citește și pe WoW Pulse
