Strategia anti-extremism în școli: ce vor autoritățile

Ministerul Educației a lansat în consultare publică o strategie națională pentru prevenirea extremismului violent în perioada 2026–2029. Proiectul propune formarea personalului școlar, informarea părinților și activități pentru elevi, precizând că opiniile controversate sau semnalele izolate nu justifică etichetarea acestora.

Strategia anti-extremism în școli: ce vor autoritățile
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, document care propune măsuri aplicabile inclusiv în școli, în perioada 2026–2029. Planul urmărește identificarea timpurie a riscurilor de radicalizare, formarea personalului din educație, informarea părinților și consolidarea educației media și civice în rândul elevilor.

Proiectul nu vizează introducerea unei etichete automate pentru elevi și nici sancționarea opiniilor neobișnuite sau controversate. Documentele oficiale fac distincție între exprimarea unor convingeri ferme, protejate de libertatea de exprimare, și situațiile în care există un cumul de indicii care pot arăta un risc de radicalizare asociat cu justificarea violenței, intimidării sau respingerii drepturilor altor persoane.

Ce strategie pregătește Guvernul

Proiectul de Hotărâre de Guvern prevede aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și constituirea unui Comitet interministerial care să monitorizeze implementarea acesteia.

Comitetul ar urma să coordoneze și să evalueze aplicarea strategiei și a planului de acțiune. Din structură sunt prevăzute instituții precum Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Public, Agenția Națională pentru Sport, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități sau instituții publice.

Strategia este construită pe trei direcții mari: dezvoltarea capacității instituționale de reacție, consolidarea rezilienței societale față de ideologiile extremiste și creșterea capacității de identificare și combatere a dezinformării și propagandei extremiste.

În zona educației, miza este mutarea accentului de la reacție punctuală la prevenție: formare pentru specialiști, proceduri clare, activități cu elevii, informare pentru părinți și instrumente de analiză care să evite interpretările arbitrare.

Cum vor fi identificate semnele de radicalizare

Una dintre măsurile centrale este elaborarea unui „atlas al indicatorilor radicalizării care poate conduce la extremism violent”. Acesta ar urma să definească indicatori adaptați mai multor domenii instituționale, inclusiv mediului școlar.

Documentul precizează că, în învățământul preuniversitar, indicatorii vor fi folosiți contextual și nu vor constitui, izolat, temei pentru calificarea unui elev ca fiind radicalizat. Evaluarea ar urma să țină cont de ansamblul elementelor relevante și de respectarea drepturilor copilului.

Atlasul ar urma să fie coordonat de Ministerul Educației și Cercetării, cu implicarea Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Relații Interetnice, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Direcției Naționale de Probațiune și a instituțiilor de învățământ superior partenere. Termenul prevăzut pentru elaborare este trimestrul al III-lea din 2027, cu actualizări anuale dacă va fi necesar.

💡 WoW Pulse | Ce înseamnă „indicator” în acest proiect

În logica documentului oficial, un indicator nu este o dovadă în sine și nu ar trebui folosit pentru etichetarea unui elev. Rolul său este să ajute specialiștii să observe situații în care mai multe semnale, analizate împreună, pot indica nevoia de sprijin, prevenție sau intervenție adecvată.

Ce se schimbă pentru școli

Planul de acțiune propune introducerea unei secțiuni distincte în procedura privind managementul cazurilor de violență în mediul școlar. Noua secțiune s-ar numi „Intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent”.

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar ar urma să analizeze situațiile de violență sau de extremism violent pentru identificarea factorilor favorizanți și a elementelor de risc din școală.

Documentul precizează că evaluările comisiei nu ar avea ca obiect clasificarea preventivă a elevilor și nu s-ar fundamenta exclusiv pe opiniile exprimate, apartenența la un grup, caracteristicile personale sau manifestări comportamentale izolate. Analizele ar urma să ia în calcul contextul, gravitatea și caracterul cumulativ al elementelor relevante.

Evaluările periodice pot duce la revizuirea planurilor unităților de învățământ privind prevenirea și reducerea violenței în mediul școlar și la introducerea unor acțiuni în Planul național de combatere a violenței școlare.

Câți specialiști vor fi formați

Planul prevede formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, cu minimum 40 de ore de formare pentru fiecare participant.

Formarea ar urma să acopere procesele și formele de radicalizare, factorii de risc, ideologiile extremiste, metodele de atracție și recrutare, campaniile de recrutare, modul de operare și modalitățile de reacție.

Pentru consilierii și psihologii școlari, documentul menționează competențe privind rolul profesional, limitele atribuțiilor legale și elaborarea de rapoarte periodice privind situația din unitatea de învățământ. Raportarea către conducerea școlii, CJRAE/CMBRAE, inspectoratele școlare și Ministerul Educației ar urma să aibă, de regulă, caracter statistic și agregat.

Planul precizează că datele personale despre un caz individual vor fi transmise doar atunci când este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale instituțiilor implicate, cu respectarea condițiilor de acces, confidențialitate și protecție a datelor.

Sunt prevăzute și instruiri pentru personalul de pază din școli și pentru personalul medico-sanitar din cabinetele școlare. În cazul personalului de pază, accentul este pus pe recunoașterea și semnalarea incidentelor concrete, fără realizarea unor evaluări individuale ale elevilor.

Ce vor primi părinții

Pentru părinți și tutori legali, autoritățile propun sesiuni de informare privind simboluri, metode și practici folosite în recrutarea tinerilor de către grupări extremiste, dar și recomandări pentru observarea unor schimbări comportamentale care ar putea necesita atenție suplimentară.

Țintele prevăzute sunt 1.250 de sesiuni de informare, 50.000 de părinți informați, un grad de satisfacție de 80% și două materiale informative elaborate.

Materialele pentru părinți ar urma să fie distribuite inclusiv electronic și să includă recomandări privind dialogul părinte–copil, evaluarea critică a conținutului online, observarea comportamentului digital al tinerilor și modalitățile de solicitare a sprijinului din partea școlii sau a serviciilor specializate.

Planul menționează că informarea părinților trebuie să facă diferența între ceea ce poate constitui radicalizare și ceea ce nu se încadrează în această categorie, astfel încât manifestările individuale să fie interpretate în context.

Câți elevi sunt vizați de activități

Planul include mai multe măsuri care implică elevi, fără ca acestea să însemne că elevii respectivi sunt considerați cazuri de risc.

Una dintre măsuri prevede constituirea unei rețele de 100 de elevi ambasadori, cu 50 de activități pe an și acoperire în toate județele. Rețeaua ar avea un caracter educațional și participativ, cu activități de promovare a drepturilor și libertăților fundamentale.

O altă măsură vizează activități educaționale extracurriculare pentru stimularea gândirii critice și analitice. Țintele prevăzute sunt 500 de școli, 1.000 de activități, 50.000 de elevi și 5.000 de părinți.

În zona educației media și a spațiului online, planul propune promovarea unor discipline opționale și activități prin care elevii să învețe să identifice informații false, strategii de dezinformare, conținut manipulator, propagandă extremistă, conturi cu comportament neautentic și conținut generat cu inteligență artificială. Pentru această măsură sunt prevăzute 50 de școli, 10.000 de elevi și 500 de profesori formați.

Educație media, democrație și activități culturale

Proiectul pune accent și pe educația pentru democrație. Școlile ar urma să fie încurajate să dezvolte proiecte despre statul de drept, valorile democratice europene și diferențele față de regimurile totalitare.

Tematica extremismului și radicalizării ar putea fi abordată în mai multe discipline sau în cadrul programului „Școala Altfel”, prin vizite de documentare la instituții ale statului și mese rotunde cu reprezentanți ai autorităților.

Planul include și activități culturale și artistice pentru dezvoltarea gândirii critice, precum ateliere, proiecții de film urmate de dezbateri, expoziții interactive și lecturi publice. Ministerul Culturii ar urma să inițieze dialoguri cu organizatorii marilor festivaluri și să elaboreze un ghid pentru instituțiile publice de cultură.

De ce este propusă strategia

Strategia pornește de la ideea că extremismul violent este un fenomen multidimensional, alimentat de factori individuali, sociali, economici, politici, ideologici și digitali. Documentul menționează rolul rețelelor sociale, al platformelor video, al aplicațiilor de mesagerie și al mediilor interactive în răspândirea conținutului extremist sau manipulator.

Strategia afirmă că prevenirea nu trebuie să se limiteze la control și sancțiune, ci să includă educație, integrare socială, consolidarea gândirii critice și protejarea drepturilor fundamentale. În același timp, documentul subliniază că opiniile ferme sau contestatare fac parte dintr-o societate democratică, atât timp cât nu ajung să legitimeze violența, intimidarea sau negarea drepturilor altora.

Proiectul este în consultare publică

Documentele au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării pe 12 noiembrie 2026, în consultare publică, în baza Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Propunerile și sugestiile pot fi transmise timp de 10 zile calendaristice la adresa indicată de minister: [email protected].

Surse