Niculescu prezintă 57 de măsuri pentru protecția copiilor
Premierul Luca Niculescu a prezentat un plan cu 57 de măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței asupra copiilor, programat pentru perioada 2027–2031. Foaia de parcurs propune intervenție timpurie, servicii de protecție integrate și o mai bună colaborare între instituții.

Premierul Luca Niculescu a prezentat luni, 9 noiembrie 2026, la Palatul Victoria, un plan cu 57 de măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței asupra copiilor din România. Propunerile sunt incluse într-o foaie de parcurs pentru perioada 2027–2031 și vizează intervenția timpurie, îmbunătățirea serviciilor de protecție și colaborarea dintre instituții. Anunțul vine în contextul unor date care arată că aproximativ 600.000 de copii au fost afectați de cel puțin o formă de violență în cele 12 luni anterioare unei cercetări naționale.
Documentul, realizat cu sprijinul UNICEF și finanțat de Uniunea Europeană, include șapte direcții strategice, 26 de rezultate prioritare și 57 de acțiuni. Miza este transformarea recomandărilor în intervenții concrete în școli, familii și comunități.
Peste un milion de copii din România, afectați de violență
Datele prezentate în cadrul proiectului arată că 28,2% dintre copiii din România, echivalentul a peste un milion de copii, au experimentat cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții.
În cele 12 luni anterioare cercetării, proporția a fost de 16,2%, reprezentând aproximativ 600.000 de copii.
Separat, statisticile administrative arată că Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare și exploatare în 2025.
Diferența dintre datele cercetării și cazurile înregistrate de instituții evidențiază o problemă importantă: nu toate experiențele de violență ajung să fie raportate autorităților.
Potrivit studiului național din 2026, 67% dintre copiii care au trecut printr-o experiență de violență au povestit cuiva despre ultimul incident. Totuși, numai 12% dintre ultimele incidente au ajuns în atenția autorităților.
Aceste rezultate indică necesitatea unor mecanisme de raportare mai accesibile și a unei intervenții mai rapide atunci când un copil solicită ajutor.
Ce conțin cele 57 de măsuri împotriva violenței asupra copiilor
Foaia de parcurs pentru perioada 2027–2031 urmărește îmbunătățirea întregului sistem de protecție a copilului, nu doar sancționarea faptelor de violență după producerea lor.
Cele șapte direcții strategice sunt:
- Actualizarea legislației – reguli mai clare privind prevenirea violenței, identificarea situațiilor de risc și protejarea copiilor.
- Colaborarea instituțională – coordonare între instituțiile centrale, județene și locale, cu responsabilități și proceduri mai bine definite.
- Servicii specializate integrate – extinderea accesului la sprijin adaptat copiilor victime sau martori ai violenței, inclusiv prin servicii multidisciplinare de tip Barnahus.
- Pregătirea profesioniștilor – formare, mentorat și sprijin pentru specialiștii care lucrează direct cu copiii.
- Sprijinirea părinților și familiilor – programe de educație parentală, prevenirea comportamentelor violente și gestionarea riscurilor din mediul digital.
- Prevenirea și intervenția timpurie – identificarea rapidă a vulnerabilităților și dezvoltarea unor modalități sigure prin care copiii pot solicita ajutor.
- Monitorizare și evaluare – colectarea și corelarea datelor pentru a urmări eficiența măsurilor și pentru a orienta resursele către comunitățile care au nevoie de sprijin.
Planul pune accent pe prevenție și pe reducerea intervențiilor fragmentate, în care școala, serviciile sociale, poliția și sistemul medical gestionează separat situațiile ce afectează același copil.
Premierul cere ca planul să nu rămână doar pe hârtie
În intervenția de la Palatul Victoria, Luca Niculescu a recunoscut că România a făcut progrese în domeniul protecției copilului, dar că instituțiile nu reușesc întotdeauna să comunice și să intervină suficient de repede.
Premierul a cerut instituțiilor responsabile să transforme recomandările în schimbări concrete pentru copii și familiile acestora.
Adresându-se reprezentanților Consiliului Național al Elevilor, șeful Guvernului a transmis:
„Nu voi trebuie să învățați să trăiți cu violența.”
Mesajul a fost însoțit de reafirmarea responsabilității adulților și autorităților de a proteja copiii.
Prezentarea celor 57 de acțiuni reprezintă însă un cadru de planificare, nu dovada că toate măsurile sunt deja aplicate. Calendarul documentului stabilește etape de implementare între 2027 și 2031.
Ce ar putea însemna măsurile pentru școli și comunități
Una dintre cele mai importante componente ale planului privește detectarea timpurie a violenței.
În școli, obiectivele propuse includ pregătirea personalului pentru recunoașterea situațiilor de risc, îmbunătățirea mecanismelor de raportare și colaborarea cu serviciile sociale și specialiștii în sănătate.
Pentru comunități, documentul urmărește dezvoltarea serviciilor de sprijin destinate copiilor și familiilor vulnerabile, precum și accesul mai echitabil la intervenții specializate.
O altă componentă importantă este dezvoltarea serviciilor de tip Barnahus, care reunesc specialiști din mai multe domenii pentru a oferi copiilor afectați de violență un sprijin coordonat, adaptat nevoilor lor.
💡 WoW Pulse | De ce este importantă diferența dintre raportare și intervenție?
Un copil poate povesti unui profesor, părinte sau prieten despre o experiență de violență fără ca informația să ajungă la instituțiile competente. Cercetarea națională evidențiază tocmai această diferență dintre dezvăluirea unei situații și raportarea ei oficială. Măsurile de protecție trebuie să asigure nu doar posibilitatea de a vorbi despre violență, ci și un traseu clar către ajutor specializat.
Cine va răspunde de aplicarea măsurilor până în 2031
Foaia de parcurs prevede utilizarea instituțiilor existente, fără construirea unor structuri administrative paralele.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) este indicată ca posibil coordonator al monitorizării și raportării progresului.
La nivel local, responsabilitățile de implementare ar urma să fie exercitate de consiliile județene, DGASPC și serviciile publice de asistență socială, în limitele atribuțiilor legale.
Documentul stabilește un calendar diferențiat: unele intervenții legislative și instituționale sunt planificate pentru primii ani, în timp ce măsurile de prevenire, sprijin familial și evaluare sunt prevăzute pe perioade mai lungi, până în 2031.
Un element distinct îl reprezintă participarea copiilor la monitorizare. Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor au cerut obiective anuale concrete și evaluări care să țină cont de sentimentul de siguranță în școli, încrederea în mecanismele de raportare și accesul efectiv la sprijin.
Rămâne astfel o întrebare esențială pentru următorii cinci ani: câte dintre cele 57 de măsuri vor ajunge să fie aplicate efectiv în școli și comunități?
Răspunsul va putea fi urmărit prin rezultatele concrete ale instituțiilor, dezvoltarea serviciilor și monitorizarea accesului copiilor la protecție, nu doar prin numărul de acțiuni înscrise în plan.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Siguranța în școli: Guvernul anunță măsuri, fără detalii de aplicare
Surse
- Guvernul României – Participarea premierului Luca Niculescu la conferința privind combaterea violenței împotriva copiilor, 9 noiembrie 2026
- UNICEF România – Foaie de parcurs 2027–2031: Prevenirea și combaterea violenței împotriva copilului
- UNICEF România – Sinteza oficială a Foii de parcurs 2027–2031 (PDF)




