Legea salarizării întârzie. România riscă bani și noi inechități

Noua Lege a salarizării unitare nu va fi gata pentru sesiunea extraordinară a Parlamentului care începe la 27 iulie 2026, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan. Amânarea afectează una dintre reformele-cheie asumate de România prin PNRR, cu impact direct asupra salariilor din sectorul public, asupra cheltuielilor bugetare și asupra accesului la fonduri europene.

Potrivit declarațiilor făcute de premier în conferința transmisă de Guvern, proiectul nu are încă o formă finală agreată după negocierile purtate cu partenerii sociali și cu instituțiile implicate. În aceste condiții, adoptarea legii ar urma să fie discutată, cel mai probabil, într-o nouă sesiune extraordinară, separată de cea rezervată altor reforme urgente din PNRR (hotnews.ro).

De ce întârzierea este importantă

Legea salarizării nu este doar un proiect tehnic privind grilele de plată din sectorul public. Ea este una dintre cele mai sensibile reforme administrative, deoarece stabilește modul în care sunt ordonate și corectate veniturile pentru un număr mare de angajați ai statului.

Miza este triplă. În primul rând, legea influențează veniturile din administrație, educație, sănătate și alte domenii bugetare. În al doilea rând, afectează o anvelopă salarială de aproximativ 180 de miliarde de lei la nivel anual. În al treilea rând, este legată de un jalon PNRR care, potrivit autorităților, are asociată o sumă de peste 700 de milioane de euro (facebook.com).

Întârzierea vine și într-un moment politic dificil. Sindicatele au anunțat că se retrag din consultări și cer retragerea proiectului, în timp ce în coaliție există rezerve privind forma negociată până acum (antena3.ro, adevarul.ro).

Ce cifre a prezentat Guvernul

Premierul Ilie Bolojan a explicat că reforma este constrânsă de limite bugetare deja discutate cu Comisia Europeană. Pentru 2026, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la aproximativ 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, potrivit datelor prezentate în conferință (hotnews.ro).

Pentru 2027, prima variantă analizată prevedea o anvelopă de 174 de miliarde de lei. După negocieri, spațiul suplimentar acceptat a ajuns la 12,1 miliarde de lei, ceea ce ar duce totalul la aproximativ 178,1 miliarde de lei, fără depășirea plafonului de 8,1% din PIB, conform explicațiilor oferite de premier (hotnews.ro).

Aceasta este una dintre cheile disputei: există bani suplimentari, dar nu suficienți pentru creșteri uniforme și consistente pentru toate categoriile de angajați. Din acest motiv, Guvernul spune că vrea să direcționeze majorările mai ales către salariile aflate mai jos în grile.

Două treimi dintre angajați ar putea avea salarii mai mari

Potrivit declarațiilor lui Bolojan, aproximativ două treimi dintre angajații vizați de noua lege ar urma să beneficieze de majorări salariale, în timp ce pentru cealaltă treime veniturile ar putea rămâne temporar la nivelul actual (hotnews.ro).

Premierul a susținut că niciun salariu aflat în plată nu va fi redus. În practică, asta ar însemna că persoanele care câștigă deja peste nivelul rezultat din noile grile nu ar pierde bani, dar ar putea rămâne cu veniturile înghețate până când restul salariilor se apropie treptat de acel prag.

Pentru anumite categorii cu venituri mai mici, în discuțiile anterioare au fost menționate creșteri de 15% până la 20%. Totuși, aceste procente nu pot fi considerate deocamdată majorări certe pentru fiecare angajat, deoarece grilele finale și regulile de aplicare nu au fost încă adoptate.

Problema pe care legea încearcă să o corecteze

Una dintre justificările centrale ale reformei este existența unor diferențe salariale mari între instituții pentru activități similare. Potrivit premierului, există situații în care angajați dintr-un minister ajung să câștige de două ori mai mult decât persoane care fac o muncă apropiată într-o altă instituție (ziare.com).

Aceste decalaje au apărut în timp prin modificări succesive ale legislației, sporuri aplicate diferit, excepții pentru anumite categorii și decizii judecătorești. Rezultatul este un sistem complicat, cu multe regimuri speciale și cu puține criterii ușor de comparat.

În varianta discutată până acum, noua lege ar urma să introducă o valoare de referință comună și o formulă de indexare conectată la evoluția economiei. Scopul declarat este ca ajustările viitoare să nu mai fie făcute fragmentat, prin negocieri separate pentru fiecare familie ocupațională.

Ce se întâmplă dacă reforma nu trece

Guvernul a prezentat și scenariul alternativ. Dacă actuala reformă nu este adoptată, aplicarea regulilor existente ar putea duce, de la 1 ianuarie 2027, la o indexare generală de aproximativ 7%, cu un cost de aproape 12 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de premier (hotnews.ro).

Executivul susține că o astfel de creștere procentuală aplicată tuturor în mod egal nu ar reduce inechitățile. Dimpotrivă, ele ar putea deveni mai vizibile. O majorare de 7% înseamnă mai puțini bani în valoare absolută pentru un salariu mic și mai mulți pentru un salariu deja ridicat.

Diferența dintre indexare uniformă și corecție țintită este, de fapt, una dintre marile mize ale legii. Guvernul încearcă să folosească spațiul bugetar disponibil pentru a ridica mai întâi veniturile aflate la baza grilelor, nu pentru a multiplica automat diferențele existente.

Sindicatele contestă proiectul

Cele cinci mari confederații sindicale au anunțat că se retrag din consultări și cer retragerea imediată a proiectului. Potrivit pozițiilor publice citate în presă, sindicaliștii reclamă lipsa unui dialog real, grile insuficient explicate și riscul ca anumite categorii profesionale să rămână cu veniturile înghețate pentru perioade lungi (antena3.ro).

Printre temele invocate se află și efectul inflației. Contestatarii spun că menținerea salariului nominal nu echivalează cu protejarea puterii de cumpărare, dacă prețurile continuă să crească.

De partea cealaltă, PNL a anunțat că va susține forma agreată cu Comisia Europeană, iar premierul interimar a descris obiectivul reformei drept unul orientat spre un sistem mai echitabil, mai predictibil și sustenabil (stirileprotv.ro).

Riscul pentru fondurile europene

Întârzierea nu are doar efecte interne. Legea salarizării este inclusă în lista reformelor asumate de România prin PNRR, iar nerespectarea calendarului poate afecta evaluarea Comisiei Europene.

Autoritățile au indicat că acest jalon este asociat unei sume de peste 700 de milioane de euro, în timp ce unele relatări politice au vorbit despre aproximativ 770 de milioane de euro (facebook.com, adevarul.ro). Valoarea exactă care ar putea fi suspendată sau afectată depinde însă de evaluarea finală a Comisiei și de îndeplinirea tuturor componentelor relevante.

Din perspectivă practică, pentru România miza este dublă: păstrarea accesului la bani europeni și evitarea unei creșteri necontrolate a cheltuielilor salariale într-un sistem pe care chiar Guvernul îl consideră dezechilibrat.

Alte reforme trimise în Parlament

În aceeași conferință, premierul a enumerat și alte proiecte legislative considerate necesare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR. Printre ele se află reguli noi pentru cariera funcționarilor publici, legislația privind decarbonizarea, modificări în materia incompatibilităților și integrității, precum și măsuri privind recompensarea angajaților ANAF și ai Autorității Vamale în funcție de încasările suplimentare (hotnews.ro).

Un alt proiect important este Codul urbanismului, asociat unui jalon de 790 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate de premier. De la 1 ianuarie 2028, noul cod ar urma să transfere către Primăria Capitalei emiterea autorizațiilor de construire din București, competență împărțită în prezent cu sectoarele (hotnews.ro).

Bolojan a estimat că România ar putea încasa în următoarele trei luni granturi europene de aproximativ 4,6 miliarde de euro, dacă reformele și procedurile convenite sunt finalizate. Separat, ultima cerere de plată include granturi de aproape 3 miliarde de euro, potrivit acelorași declarații.

Ce urmează

În acest moment, nu este clar când va ajunge forma finală a Legii salarizării în Parlament. Cert este că proiectul nu intră în sesiunea extraordinară care începe la 27 iulie 2026, iar Guvernul anticipează necesitatea unei sesiuni separate pentru acest subiect.

Următoarele puncte de urmărit sunt forma finală a grilelor, mecanismul concret de aplicare, reacția sindicatelor și modul în care Comisia Europeană va evalua respectarea jalonului din PNRR. Până atunci, disputa rămâne deschisă între presiunea pentru echitate salarială, limitele bugetare și calendarul impus de reformele europene.

Surse

• HotNews - declarațiile premierului Ilie Bolojan despre reformele PNRR
• Antena 3 CNN - poziția confederațiilor sindicale
• HotNews - explicații privind salariile și calendarul reformei
• Ziare.com - declarații despre corectarea diferențelor salariale
• Știrile Pro TV - reacții politice după discuțiile cu sindicatele
• Adevărul - informații despre calendarul politic al proiectului
• Pagina oficială de Facebook a lui Ilie Bolojan - conferința video