Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Canicula extremă lovește Japonia, Franța și Spania
Japonia introduce termenul „kokushobi” pentru zilele de peste 40°C, în timp ce Franța și Spania se confruntă cu valuri de căldură care pun presiune pe spitale, cresc riscul incendiilor și evidențiază efectele încălzirii globale.
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața.locului.
Japonia introduce oficial termenul „kokushobi”
Japonia traversează un val de căldură sever, iar autoritățile au început să folosească un termen nou pentru zilele în care temperatura atinge sau depășește 40°C: „kokushobi”, tradus aproximativ prin „zi de căldură cumplită”. Măsura reflectă gravitatea episodului și nevoia de a diferenția aceste zile de canicula obișnuită, potrivit informațiilor publicate de weforumasia.cn.
În prefectura Tokyo, 453 de persoane au fost spitalizate miercuri, 22 iulie 2026, din cauza temperaturilor extreme, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi de la începutul evidențelor din 2010, conform datelor citate de hotnews.ro. O persoană a murit, patru pacienți se aflau în stare critică, iar alți 18 erau în stare gravă.
Presiunea s-a văzut și în activitatea serviciilor de urgență. Pompierii din Tokyo au efectuat 3.612 intervenții într-o singură zi, un record în statisticile păstrate din 1963, conform aceleiași surse hotnews.ro. Autoritățile le-au cerut locuitorilor să se hidrateze constant și să folosească aerul condiționat pentru a reduce riscul de epuizare termică.
Mai multe orașe din centrul Japoniei au depășit pragul de 40°C. Agenția japoneză pentru gestionarea incendiilor și dezastrelor a transmis că situația trebuie tratată ca o catastrofă naturală, având în vedere numărul mare de persoane transportate la spital. Recordul absolut al Japoniei rămâne 41,8°C, măsurat la Isesaki pe 5 august 2025, potrivit datelor citate de hotnews.ro.
Franța a înregistrat o lună iunie fără precedent în datele recente
Criza nu se limitează la Asia. În Franța, valul de căldură început la 17 iunie 2026 a fost descris de autoritățile meteorologice drept timpuriu, persistent și extrem de intens. Potrivit meteofrance.com, pe 24 și 25 iunie temperatura medie calculată la nivelul întregii țări pe parcursul a 24 de ore a ajuns pentru prima dată la 30°C.
Tot meteofrance.com arată că iunie 2026 a devenit cea mai caldă lună iunie măsurată vreodată în Franța, cu o medie de 22,7°C, adică cu 3,8°C peste normalul climatic. Aceste valori au depășit recordurile stabilite în episoadele de căldură din 2003 și 2019.
Impactul asupra sănătății publice a fost semnificativ. Agenția de sănătate publică din Franța a identificat peste 5.700 de decese în exces în perioada 17 iunie–2 iulie, potrivit apnews.com. Acest indicator compară numărul de decese observat cu cel așteptat statistic și nu înseamnă, automat, că fiecare caz a fost atribuit individual caniculei.
Un element esențial al acestui episod a fost menținerea unor nopți foarte calde. Conform meteofrance.com, au fost înregistrate 27°C la Nîmes, 26,6°C la Avignon și peste 25°C în alte localități. Pentru sănătate, acest detaliu contează major: atunci când aerul nu se răcește suficient pe timpul nopții, organismul nu mai reușește să se refacă după stresul termic acumulat în timpul zilei.
Spania se confruntă cu al treilea val de căldură al verii
În Spania, luna iulie 2026 a adus al treilea val de căldură al verii. Temperaturile au trecut de 40°C în sud, iar în unele prognoze valorile s-au apropiat de 44–45°C. Agenția meteorologică spaniolă a emis avertizări pentru mai multe regiuni, în special pentru Andaluzia și alte zone din sudul și centrul țării, conform aemet.es.
Datele meteorologice indicau încă din prognoza sezonieră o probabilitate foarte ridicată ca perioada iulie–septembrie 2026 să fie mai caldă decât normalul climatic în toată Spania, potrivit aemet.es. Acest context ajută la înțelegerea faptului că episoadele actuale nu apar izolat, ci pe fondul unei veri deja anunțate ca excepțional de calde.
Căldura extremă s-a suprapus peste secetă și vegetație foarte uscată, ceea ce a amplificat riscul incendiilor. În provincia Guadalajara, un incendiu de mari dimensiuni a ars zeci de mii de hectare și a dus la evacuarea sau izolarea mai multor comunități, conform apnews.com. Temperaturile ridicate nu aprind singure pădurile, dar usucă terenul și permit focului să se extindă mai repede.
De ce devin valurile de căldură mai periculoase
Explicația de fond ține de încălzirea globală. Valurile de căldură au existat și înainte, însă acum pornesc dintr-o atmosferă deja mai caldă. Dioxidul de carbon, metanul și alte gaze cu efect de seră rețin o parte din căldura care altfel ar fi eliminată în spațiu, iar creșterea concentrației lor este legată în principal de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.
Potrivit ipcc.ch, extremele de căldură au devenit mai frecvente și mai intense în majoritatea regiunilor terestre începând din anii 1950, iar influența activităților umane este principalul factor al acestei evoluții. Specialiștii subliniază însă o distincție importantă: nu orice episod individual poate fi atribuit exclusiv schimbărilor climatice fără un studiu dedicat de atribuire.
Formularea susținută de date este că încălzirea provocată de om mărește probabilitatea unor astfel de episoade și le poate amplifica severitatea. Datele publicate de climate.copernicus.eu arată că iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată în vestul Europei și a doua cea mai caldă la nivel global.
Orașele agravează suplimentar fenomenul prin ceea ce specialiștii numesc insulă de căldură urbană. Betonul, asfaltul și clădirile absorb energia solară în timpul zilei și o eliberează lent noaptea. Spațiile verzi insuficiente, traficul și aparatele de climatizare contribuie și ele la menținerea unor temperaturi ridicate după apus.
Impactul se vede în spitale, pe câmp și în infrastructură
Comparația între Japonia, Franța și Spania arată un tipar comun: temperaturile extreme afectează simultan sănătatea publică, serviciile de urgență și siguranța comunităților. În Japonia, presiunea se vede în internări și în numărul de intervenții. În Franța, semnalul major vine din mortalitatea în exces și din nopțile tropicale. În Spania, efectele se extind spre incendii și către vulnerabilitatea zonelor deja afectate de secetă.
Această comparație este relevantă și editorial: nu vorbim doar despre valori ridicate ale termometrelor, ci despre un risc care se traduce în internări, evacuări, consum energetic mai mare și dificultăți pentru persoanele vulnerabile. Când mai multe regiuni foarte diferite se confruntă în același timp cu episoade severe, valurile de căldură trebuie privite ca o problemă sistemică, nu doar meteorologică.
Ce recomandă autoritățile sanitare în zilele cu temperaturi extreme
Organizația Mondială a Sănătății recomandă evitarea deplasărilor și a efortului fizic în orele cele mai fierbinți ale zilei, petrecerea câtorva ore într-un spațiu răcoros și urmărirea avertizărilor oficiale, potrivit who.int.
Hidratare regulată, fără a aștepta senzația accentuată de sete;
evitarea consumului excesiv de alcool și cafeină;
purtarea hainelor largi și deschise la culoare;
folosirea unei pălării și a protecției solare;
închiderea ferestrelor și jaluzelelor în timpul zilei, urmată de aerisire pe timpul nopții, dacă temperatura scade.
OMS subliniază și că copiii și animalele nu trebuie lăsați niciodată într-o mașină parcată, nici măcar pentru câteva minute. Mai expuse sunt persoanele în vârstă, copiii mici, bolnavii cronici, femeile însărcinate și cei care lucrează în aer liber.
Semne precum confuzia, leșinul, slăbiciunea accentuată sau pielea foarte fierbinte pot indica o urgență medicală și necesită solicitarea ajutorului de specialitate, potrivit recomandărilor publicate de who.int.
Ce urmează
Pe termen scurt, autoritățile din statele afectate urmăresc evoluția temperaturilor, emit avertizări și încearcă să reducă impactul asupra sănătății publice și a serviciilor de urgență. Pe termen mai lung, datele centralizate de instituțiile meteorologice și climatice vor conta pentru evaluarea amplitudinii acestui sezon și pentru adaptarea planurilor de răspuns la caniculă.
În paralel, concluziile instituțiilor științifice internaționale rămân constante: măsurile de adaptare pot reduce riscul imediat pentru populație, însă limitarea intensificării acestor episoade depinde de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de trecerea către surse energetice cu emisii mai scăzute, așa cum arată evaluările wmo.int și ipcc.ch.
