Criza carburanților schimbă calculele: merită acum mașina electrică?

Scumpirea benzinei și a motorinei face mașina electrică mai atractivă pentru șoferii care pot încărca acasă și parcurg mulți kilometri.

Criza carburanților schimbă calculele: merită acum mașina electrică?

Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața.locului.

Redacția WoW Pulse
Publicat: 23 iulie 2026 la 16:09
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Diferența de cost poate ajunge la câteva sute de lei lunar, dar avantajul scade puternic atunci când alimentarea se face aproape exclusiv la stații rapide. Iar o trecere masivă la electric nu ar lăsa România fără curent, însă ar putea pune presiune pe transformatoarele și rețelele locale dacă milioane de mașini ar fi conectate simultan seara.

La 22 iulie 2026, prețurile medii raportate în România erau de aproximativ 8,92 lei pentru litrul de benzină standard și 9,73 lei pentru motorină. Media anuală din 2025 fusese de 7,32 lei la benzină și 7,55 lei la motorină, potrivit istoricului Peco Online. Creșterea se vede direct în bugetul șoferilor. (Preț Carburant)

Cât costă, în realitate, 100 de kilometri

Pentru o comparație orientativă, poate fi luată o mașină pe benzină cu un consum de 7 litri la 100 de kilometri, una diesel cu 6 litri și o electrică ce consumă 17 kWh. În cazul electricului trebuie adăugate și pierderile de încărcare, astfel că din priză pot fi necesari aproximativ 18,5–19 kWh.

Tipul mașinii

Cost estimat/100 km

Benzină, 7 l/100 km

circa 62 lei

Motorină, 6 l/100 km

circa 58 lei

Electrică, încărcată acasă

circa 24–26 lei

Electrică, stație publică la 2,55 lei/kWh

circa 47–48 lei

Calculul pentru încărcarea casnică folosește un preț final orientativ de 1,28–1,36 lei/kWh, întâlnit într-o ofertă publicată în 2026. Tariful diferă însă în funcție de furnizor, regiune și contract. La Eldrive, încărcarea fără abonament este afișată la 2,55 lei/kWh, atât pentru AC, cât și pentru DC. (PPC)

La 1.500 de kilometri pe lună, șoferul din exemplu ar cheltui aproximativ 930 de lei pe benzină, 875 de lei pe motorină, 360–390 de lei cu o electrică încărcată acasă și peste 700 de lei dacă folosește numai stații publice la tariful standard.

Așadar, electricul poate reduce factura lunară la mai puțin de jumătate, dar numai în scenariul favorabil al încărcării acasă. La stațiile rapide, avantajul față de o mașină diesel eficientă poate deveni mult mai mic.

Întreținerea este mai simplă, achiziția rămâne obstacolul

O mașină complet electrică nu are schimburi de ulei de motor, bujii, distribuție, sistem de evacuare sau numeroasele componente mobile ale unui motor termic. Frânarea regenerativă poate reduce și uzura plăcuțelor de frână. Departamentul american al Energiei arată că electricele necesită, în general, mai puțină întreținere programată decât vehiculele convenționale. (Alternative Fuels Data Center)

Economia nu înseamnă însă că mașina electrică este automat mai ieftină în ansamblu. Prețul de achiziție rămâne, de regulă, mai mare pentru modele comparabile, iar amortizarea diferenței depinde de kilometraj, tariful de încărcare, eventualele programe de sprijin și valoarea mașinii la revânzare.

Pentru cine parcurge doar câteva sute de kilometri lunar, recuperarea diferenței poate dura mult. Pentru taxiuri, curierat, flote comerciale sau navetiști care fac zilnic zeci ori sute de kilometri, calculele devin mult mai favorabile.

România are mai multe stații, dar distribuția rămâne inegală

Infrastructura a crescut, însă nu toate zonele sunt acoperite la fel. Datele Observatorului European pentru Combustibili Alternativi arată că România încheiase 2024 cu 2.660 de puncte publice AC și 1.906 puncte DC, adică peste 4.500 în total. O analiză din 2025 indica o creștere anuală de aproximativ 33%. (alternative-fuels-observatory.ec.europa.eu)

Rețelele marilor operatori se extind. Renovatio anunță peste 1.200 de puncte de încărcare, inclusiv cele ale partenerilor, iar PPC blue și Eldrive au raportat, separat, rețele de peste 1.100, respectiv 700 de puncte. Numerele nu pot fi adunate direct, deoarece pot exista stații partenere sau locații prezente în mai multe platforme. (e-charge.ro)

Problema nu este doar numărul total. Contează puterea stațiilor, fiabilitatea, distanța dintre ele, timpul de așteptare și posibilitatea de a încărca la bloc. Pe coridoarele europene principale, regulile UE cer amplasarea unor stații rapide de cel puțin 150 kW la intervale de maximum 60 de kilometri. (IEA)

Bateria se degradează, dar nu „moare” brusc

Acumulatorii pierd treptat o parte din capacitate prin utilizare și îmbătrânire calendaristică. Ritmul depinde de chimia bateriei, temperatură, numărul ciclurilor, încărcarea rapidă și perioadele petrecute la un nivel foarte ridicat sau foarte scăzut al bateriei.

Înlocuirea completă poate fi costisitoare, dar nu orice reducere de autonomie impune schimbarea imediată. Bateria se degradează gradual, iar în unele situații pot fi reparate sau înlocuite module, nu întregul pachet. Regulile europene introduc cerințe tot mai stricte privind durabilitatea, informațiile despre baterii și reciclarea lor. (publications.jrc.ec.europa.eu)

Iarna, autonomia poate scădea vizibil deoarece energia este folosită și pentru încălzirea habitaclului și a bateriei. Un studiu al Departamentului american al Energiei a măsurat, în condiții reci de aproximativ minus 7°C și cu încălzirea pornită, o reducere medie a autonomiei de 41% pentru vehiculele testate. Rezultatul nu se aplică identic tuturor modelelor, dar arată de ce autonomia declarată nu trebuie tratată drept garantată în orice anotimp. (The Department of Energy's Energy.gov)

Ce se întâmplă dacă toată lumea încarcă la ora 19:00

Riscul principal nu este că România ar rămâne instantaneu fără energie. O mașină electrică are nevoie anual de o cantitate gestionabilă de curent raportată la consumul întregului sistem. Problema reală este simultaneitatea.

După serviciu, consumul locuințelor este deja ridicat: pornesc plitele, cuptoarele, boilerele și aparatele de climatizare. Dacă într-un cartier sute de șoferi ar conecta în același timp mașini la prize de 7–11 kW, rețeaua de joasă tensiune și transformatorul local ar putea ajunge la limită, chiar dacă la nivel național există suficientă energie.

Presiunea ar fi mai mare în:

  • cartiere vechi, proiectate pentru consumuri casnice mici;

  • parcări colective ale blocurilor;

  • zone cu multe încărcătoare rapide;

  • depouri, centre logistice și flote care alimentează simultan.

Planul de dezvoltare al Transelectrica pentru perioada 2024–2033 include creșterea consumului produsă de vehicule electrice printre schimbările pe care sistemul trebuie să le ia în calcul. Totuși, rețeaua de transport națională este doar o parte a problemei: blocajele cele mai rapide pot apărea în distribuția locală, unde sunt necesare cabluri, transformatoare și racorduri mai puternice. (Transelectrica)

Încărcarea inteligentă poate evita vârful periculos

Soluția nu este construirea unei rețele capabile să suporte permanent cel mai extrem scenariu. Mașinile stau parcate multe ore, deși încărcarea efectivă poate dura mult mai puțin. Un sistem inteligent poate porni încărcarea după miezul nopții, o poate reduce temporar când rețeaua este solicitată și o poate intensifica atunci când producția regenerabilă este abundentă.

Agenția Internațională a Energiei avertizează că încărcarea necontrolată poate majora vârfurile de consum, dar arată că tarifele diferențiate și încărcarea inteligentă pot muta cererea în ore mai potrivite. Tehnologia „vehicle-to-grid” ar putea permite unor mașini chiar să livreze temporar energie în rețea, deși aplicarea la scară largă necesită contoare, reguli și vehicule compatibile. (IEA)

Schimbarea va începe acolo unde se fac cei mai mulți kilometri

Scenariul în care toate mașinile din România devin electrice peste noapte nu este realist. Parcul auto se schimbă lent, iar o mare parte dintre autoturismele aflate în circulație sunt vechi.

Impactul imediat va apărea mai ales în taxiuri, curierat, mașini de companie, transport urban și flote cu trasee previzibile. Aceste vehicule pot economisi mult datorită kilometrajului mare și pot fi încărcate organizat în depouri sau la sediile firmelor.

Pentru șoferul obișnuit, decizia depinde de trei întrebări: are unde să încarce, cât plătește pentru fiecare kWh și câți kilometri parcurge anual? La carburanți de aproape 9–10 lei pe litru, electricul devine mai logic economic, dar nu este o soluție magică. Costul real al încărcării, autonomia de iarnă, prețul inițial și capacitatea rețelei locale vor decide dacă trecerea este într-adevăr sustenabilă.

Surse: Observatorul European pentru Combustibili Alternativi, Agenția Internațională a Energiei, Departamentul american al Energiei, ANRE, Transelectrica, Peco Online, PretCarburant.ro și tarifele publicate de operatorii de încărcare.

Criza carburanților schimbă calculele: merită acum mașina electrică? | WoW Pulse