Costoiu, la deschiderea anului: „Școala, ruda săracă” în an de F-35

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a criticat la deschiderea anului universitar felul în care educația a fost tratată de autorități în ultimii doi ani. El a susținut că școala românească este împinsă spre declin prin subfinanțare, improvizație și decizii bugetare care apasă pe profesori, elevi și universități. Declarațiile vin într-un context în care proiectul de buget indică o alocare de aproximativ 3,03% din PIB pentru educație, iar România a aprobat achiziția a 32 de avioane F-35, program evaluat public la 7,2 miliarde de dolari.

„Școala, ruda săracă”: mesajul transmis de Costoiu

Mihnea Costoiu a descris educația drept domeniul împins „pe scări, ca și ruda săracă”, într-un discurs construit în jurul ideii că școala este tratată ca o cheltuială ușor de redus, nu ca o investiție strategică.

Rectorul Politehnicii București a vorbit despre profesori epuizați și prost plătiți, despre elevi care învață în condiții precare și despre decizii luate fără contact real cu viața din clase. În aceeași intervenție, el a susținut că reducerea deficitului bugetar este făcută inclusiv pe seama educației.

Una dintre afirmațiile centrale ale discursului este că reforma bugetară ar viza reducerea a 30.000 de locuri de muncă în sistemul public, dintre care 15.000 în educație. Costoiu a legat această cifră de riscul slăbirii unui sistem care ar trebui să formeze specialiștii de care România are nevoie în economie, tehnologie, administrație și apărare.

El a folosit și un contrast puternic între investițiile în tehnologie și lipsa investițiilor în oameni. Mesajul său a fost că România poate cumpăra echipamente moderne, dar acestea devin vulnerabile fără personal pregătit să le opereze, să le întrețină și să le dezvolte.

Bugetul educației: 3,03% din PIB și presiune pe salarii

Dincolo de discursul rectorului, mai multe date publice confirmă presiunea pusă pe educație și dimensiunea programelor tehnologice asumate de România.

Potrivit analizei Edupedu pe baza proiectului de buget pentru 2026, bugetul Ministerului Educației este indicat la aproximativ 3,03% din PIB. Aceeași analiză arată că, față de alocarea din 2025, cheltuielile de personal ar fi mai mici cu aproximativ 1,9 miliarde lei.

În același timp, Legea nr. 284/2024 aprobă achiziția a 32 de avioane F-35, alături de motoare, muniții, suport logistic, instruirea personalului navigant și tehnic-ingineresc, echipamente criptografice și servicii asociate. Reuters a relatat, pe baza informațiilor transmise de Pentagon, că Statele Unite au aprobat o posibilă vânzare către România de 32 de avioane F-35, motoare și echipamente conexe, într-un acord evaluat la 7,2 miliarde de dolari.

În paralel, Ministerul Apărării Naționale prezintă programul SAFE ca instrument prin care România urmărește finanțarea unor proiecte de apărare în perioada următoare. Lista include capabilități militare și industriale care presupun nu doar achiziții, ci și instruire, mentenanță, integrare tehnologică și personal calificat.

Cifra posturilor, între avertisment și explicația ministerului

Afirmația privind „30.000 de posturi” este una dintre cele mai sensibile din dezbatere și trebuie tratată ca poziție a lui Mihnea Costoiu, nu ca fapt stabilit unilateral de redacție.

Ministerul Educației a contestat anterior interpretările potrivit cărora ar fi vorba pur și simplu despre desființarea a 30.000 de posturi permanente, explicând că în discuție intră și orele plătite cu ora, nu doar norme titularizate sau posturi ocupate pe perioadă nedeterminată.

Această diferență contează. O reducere a plății cu ora poate să nu însemne automat concedierea unui titular, dar poate afecta organizarea claselor, încărcarea profesorilor, acoperirea disciplinelor și funcționarea școlilor în zone unde personalul este deja insuficient.

Programul F-35: tehnologie de vârf, oameni greu de format

Achiziția F-35 nu este o simplă cumpărare de avioane, ci intrarea într-un ecosistem tehnologic complex. Legea include explicit instruire pentru personal, suport logistic, acces la lanțul global de suport și echipamente specializate. Asta arată că tehnologia militară modernă depinde de pregătirea oamenilor, nu doar de suma plătită pentru echipamente.

Comparația cu educația devine relevantă tocmai aici. Dacă România investește miliarde în tehnologie, dar reduce presiunea bugetară prin zone care afectează personalul din educație, statul riscă să slăbească exact baza care produce specialiștii necesari pentru aceste programe.

Nu este o opoziție între școală și apărare. România are nevoie de securitate, mai ales într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de riscuri la frontiera estică a NATO. Problema ridicată de Costoiu este alta: apărarea modernă, digitalizarea și industria avansată nu pot funcționa fără educație solidă.

💡 WoW Pulse | Poți cumpăra tehnologie, dar nu competență
Când statul cumpără avioane F-35, sisteme digitale, echipamente de apărare și tehnologii complexe, investiția nu se oprește la contract. Ea continuă în școli, licee, universități și laboratoare, acolo unde se formează oamenii care vor lucra cu aceste sisteme. Fără educație finanțată predictibil, tehnologia rămâne o achiziție scumpă, dar dependentă de competență insuficientă.

Întrebarea de fond: cine va opera România modernizată?

Discursul lui Mihnea Costoiu readuce în prim-plan o întrebare pe care România o evită de ani de zile: este educația tratată ca prioritate națională sau doar ca linie bugetară ajustabilă?

Datele despre bugetul educației, disputa privind posturile și dimensiunea programului F-35 arată o tensiune reală între ambițiile tehnologice ale statului și investiția în resursa umană. România poate cumpăra echipamente moderne, dar specialiștii care le folosesc se formează în timp, prin profesori, școli, universități, laboratoare și cercetare.

Dacă această legătură este ignorată, costul nu va apărea doar în bugetul educației. Va apărea în economie, în administrație, în cercetare, în industria de apărare și în capacitatea statului de a transforma tehnologia cumpărată în competență reală.