Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
AI nu șterge joburile din România. Le face mai greu de luat la început de carieră
Studiile publicate în 2026 arată că AI nu elimină masiv locurile de muncă din România, dar schimbă cerințele angajatorilor, crește presiunea asupra pozițiilor entry-level și favorizează candidații cu abilități tehnice practice.
Inteligența artificială nu a declanșat până acum un val generalizat de dispariții ale locurilor de muncă din România, dar datele publicate în 2026 arată că schimbarea începe să fie vizibilă în altă parte: în competențele cerute de angajatori, în barierele de intrare pentru candidați și mai ales în segmentul joburilor pentru juniori.
Un studiu academic publicat la 30 iunie 2026, construit pe 1.874 de anunțuri de angajare din România, arată o piață a muncii legată de AI care începe să se maturizeze. În paralel, PwC constată la nivel internațional că joburile care cer competențe AI cresc de aproape opt ori mai repede decât piața totală. Iar cele mai recente date eJobs, publicate în august 2026, arată că tinerii români simt deja o presiune asupra pozițiilor entry-level.
Imaginea care rezultă nu este cea a unei piețe în care AI „elimină joburile” peste noapte, ci a uneia în care avantajul se mută rapid către cei care pot lucra eficient cu noile tehnologii.
Primul studiu din 2026 concentrat direct pe cererea de muncă AI din România
Una dintre cele mai relevante cercetări recente pentru România este studiul „Artificial Intelligence and Labor Demand in Romania: Early Evidence from Online Job Postings”, publicat la 30 iunie 2026 în Agora International Journal of Economical Sciences.
Analiza folosește un set de 1.874 de anunțuri de angajare publicate între octombrie 2025 și martie 2026, ceea ce oferă o imagine mult mai apropiată de situația actuală decât estimările generale privind impactul potențial al AI.
Cercetarea arată că 35,8% din cererea de muncă asociată AI este concentrată în sectorul serviciilor.
Un rezultat și mai interesant privește diplomele: 54% dintre posturile analizate nu solicitau în mod explicit o diplomă universitară.
Este un semnal că recrutarea pentru o parte dintre rolurile influențate de AI începe să se mute spre un model bazat mai mult pe competențe concrete decât exclusiv pe educația formală.
Dar această aparentă deschidere vine cu o condiție importantă.
Studiul identifică simultan o creștere a cerințelor tehnice, iar competențele „hard” sunt cel mai puternic predictor al numărului de ani de experiență cerut de angajatori.
Cu alte cuvinte, diploma poate deveni mai puțin importantă pentru unele joburi, dar nivelul efectiv al competențelor tehnice devine mai important.
💡 WoW Pulse | AI elimină diploma sau ridică ștacheta?
Datele din România sugerează că cele două fenomene pot apărea simultan. Mai multe companii sunt dispuse să recruteze fără o cerință formală privind studiile universitare, dar pot solicita în schimb competențe tehnice mai avansate și experiență practică mai mare.
PwC 2026: joburile cu competențe AI cresc mult mai repede decât piața
Aceeași schimbare se vede la scară globală.
PwC AI Jobs Barometer 2026, publicat la 16 iunie și bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri de angajare de pe șase continente, arată că oferta de joburi care necesită competențe specifice AI a crescut cu 69% în ultimii cinci ani.
În aceeași perioadă, piața totală a muncii analizată de PwC a crescut cu numai 9%.
Diferența este majoră: cererea pentru competențe precum machine learning sau utilizarea specializată a instrumentelor AI a avansat de aproape opt ori mai repede decât piața generală.
Nici datele privind salariile nu indică, deocamdată, o depreciere generală a muncii umane.
PwC estimează că joburile pentru care sunt cerute competențe AI oferă, în medie, un premium salarial de 62% față de pozițiile similare care nu solicită asemenea abilități.
Raportul arată și că firmele mai expuse utilizării AI au înregistrat o creștere a numărului de angajați de 52% față de nivelul din 2018, comparativ cu 36% pentru companiile cu expunere redusă la AI.
Aceste cifre nu reprezintă rezultate specifice României, dar contrazic scenariul simplificat potrivit căruia adoptarea AI ar trebui să ducă automat la reducerea numărului de angajați.
Problema începe să se vadă mai clar la joburile pentru juniori
Segmentul în care apar cele mai puternice semnale de presiune în România este începutul de carieră.
Un sondaj eJobs realizat în iulie și august 2026 pe 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani arată că 55,9% dintre respondenți consideră că automatizarea și dezvoltarea AI au influențat negativ oferta de joburi pentru începători.
Aceasta este percepția candidaților și nu reprezintă o măsurare directă a numărului de posturi eliminate de AI.
Datele privind recrutarea oferă însă un context important.
De la începutul anului și până în august 2026, pe eJobs au fost publicate aproximativ 100.000 de poziții pentru candidați entry-level și persoane fără experiență. Acestea reprezentau mai mult de jumătate dintre posturile disponibile pe platformă.
Așadar, joburile pentru tineri nu au dispărut.
Problema este accesul la ele.
Numărul aplicărilor pentru aceste poziții a crescut cu 28%, iar trei din patru tineri chestionați au spus că le este mai greu să găsească un loc de muncă decât cu un an înainte.
Paradoxul din 2026: există joburi, dar intrarea devine mai dificilă
Principalul obstacol identificat de tineri nu este AI, ci experiența.
58,6% dintre candidații chestionați de eJobs spun că cerința unei experiențe anterioare, inclusiv pentru posturile de junior, este cea mai mare problemă pe care o întâmpină la angajare.
Fenomenul se potrivește cu una dintre concluziile studiului academic privind piața românească: angajatorii pot renunța la unele filtre tradiționale, precum diploma, dar în același timp pot ridica nivelul competențelor efective cerute.
AI poate amplifica această tendință deoarece o parte dintre sarcinile simple, repetitive și ușor de delegat unui angajat aflat la început de carieră pot fi realizate acum mai rapid cu ajutorul instrumentelor automatizate.
Asta nu înseamnă însă că există dovezi că AI a eliminat zeci de mii de joburi entry-level din România.
Cele aproximativ 100.000 de poziții pentru juniori publicate până în august arată că cererea continuă să existe.
Schimbarea pare să fie mai degrabă în pragul de competență necesar pentru a obține primul job.
Tinerii nu cred totuși că profesiile lor vor dispărea
Percepția candidaților este mai nuanțată decât ar putea sugera procentul de 55,9%.
20,5% dintre tinerii intervievați spun că AI nu le-a luat locurile de muncă, ci reprezintă un instrument care îi ajută să lucreze mai repede.
Alți 14,2% nu observă încă un efect direct, dar consideră că acesta ar putea apărea ulterior.
În plus, 42,1% nu cred că profesia pentru care se pregătesc va putea fi înlocuită de AI în următorii cinci ani, considerând că intervenția umană va continua să fie importantă.
Pentru angajare, una dintre probleme este însă diferența dintre competențele existente și cele cerute.
Dintre tinerii chestionați, 32% consideră că nu stăpânesc suficient instrumentele tehnice specifice solicitate de angajatori, cea mai frecvent menționată lacună profesională.
📌 Citește și pe WoW Pulse
AI nu „mănâncă” masiv joburile, dar schimbă cine are avantaj
Studiile publicate în 2026 conturează astfel o imagine diferită de scenariul unei eliminări rapide și generalizate a locurilor de muncă.
În România, cercetarea asupra anunțurilor de angajare arată o cerere tot mai orientată către competențe și o posibilă diminuare a importanței diplomei pentru anumite roluri. În același timp, cerințele tehnice devin mai ridicate.
La nivel global, PwC identifică o creștere de 69% a joburilor care cer competențe AI în cinci ani și un premium salarial de 62% pentru acestea.
Iar în România, datele eJobs din vara lui 2026 arată că există încă un volum mare de oportunități pentru candidații entry-level, dar competiția și nivelul cerințelor sunt mai mari.
Presiunea AI asupra pieței muncii pare, prin urmare, să se manifeste înainte de toate prin transformarea joburilor și a criteriilor de angajare, nu prin dispariția lor în masă.
Pentru cei aflați la început de carieră, diferența ar putea deveni esențială: primul concurent nu este neapărat inteligența artificială, ci un alt candidat care știe deja să o folosească.
Surse
Artificial Intelligence and Labor Demand in Romania: Early Evidence from Online Job Postings, Agora International Journal of Economical Sciences, 30 iunie 2026 — Studiul academic integral
PwC România, AI Jobs Barometer 2026, 16 iunie 2026 — Analiza PwC privind joburile și competențele AI
eJobs România, 100.000 de joburi pentru tineri în 2026. De ce se angajează tot mai greu?, 27 august 2026 — Analiza și sondajul eJobs
