Inteligența artificială pune presiune pe prima treaptă a carierei. Pe măsură ce companiile folosesc automatizarea pentru a-și reorganiza activitatea și a reduce costurile, riscul pentru tineri nu se limitează la dispariția unor sarcini repetitive. Se poate restrânge chiar accesul la rolurile junior, administrative, de suport și back-office prin care absolvenții își construiesc experiența inițială.
Reacția tinerilor arată că promisiunea unei productivități mai mari nu este percepută uniform. La un discurs susținut în fața absolvenților Universității din Arizona, fostul CEO Google Eric Schmidt a spus că impactul inteligenței artificiale va fi „mai mare, mai rapid și mai important” decât orice schimbare anterioară. Potrivit Reuters, afirmația a fost întâmpinată cu huiduieli.
Problema nu este doar dispariția joburilor
Pozițiile de început au o funcție dublă: asigură un venit și oferă acces la procesele, instrumentele și standardele unei organizații. În același timp, aceste roluri includ frecvent activități standardizate, analiză de date, sarcini administrative, suport și operațiuni de back-office — tipuri de muncă pentru care companiile testează utilizarea instrumentelor AI.
Aici apare diferența dintre automatizarea unei sarcini și eliminarea unui post. Un sistem poate prelua o parte din activitatea unui angajat fără ca rolul să dispară imediat. Însă, dacă volumul de muncă se reduce suficient, compania poate avea nevoie de mai puține persoane la nivel de început sau poate redefini responsabilitățile acestora.
Pentru absolvenți, consecința posibilă este o intrare mai îngustă în profesie: mai puține ocazii de a învăța prin muncă și o presiune mai mare pentru a ajunge direct la activități care cer deja experiență. Aceasta este vulnerabilitatea specifică a joburilor junior, nu dovada că toate aceste poziții vor dispărea.
Ce arată datele despre anxietatea Generației Z
Un raport Gallup citat de Reuters indică o creștere a anxietății și furiei față de inteligența artificială în rândul Generației Z. Aproape jumătate dintre respondenți au considerat că riscurile AI depășesc beneficiile, în timp ce 15% au evaluat tehnologia drept un câștig net.
Aceste procente descriu percepția respondenților din sondaj, nu o măsurătoare directă a numărului de locuri de muncă ce vor fi automatizate. Totuși, ele explică de ce reacția tinerilor este legată de mai mult decât de teama față de o tehnologie nouă: AI-ul este asociat cu accesul la primul loc de muncă, cu acumularea experienței și cu șansele de progres ulterior.
La discursul lui Eric Schmidt, reacția publicului a făcut vizibilă această tensiune. Pentru angajații aflați la început de drum, promisiunea unor profesii mai productive în viitor valorează mai puțin dacă tranziția reduce tocmai oportunitățile prin care ar trebui să ajungă la acele profesii.
Băncile testează două răspunsuri la automatizare
Sectorul financiar oferă un exemplu concret al modului în care eficiența și ocuparea forței de muncă ajung să fie legate în aceeași strategie. HSBC le-a transmis angajaților să nu lupte împotriva inteligenței artificiale, iar Standard Chartered a anunțat planuri de eliminare a aproape 8.000 de posturi în următorii ani, în cadrul unei transformări care include înlocuirea unei părți din munca umană cu tehnologie.
Numărul anunțat de Standard Chartered nu poate fi atribuit automat exclusiv inteligenței artificiale. Restructurarea are loc într-un context mai larg de eficientizare, iar reducerea personalului poate avea mai multe cauze. Elementul relevant este că automatizarea este inclusă în planurile de reorganizare și poate modifica atât numărul de posturi, cât și tipul de competențe căutate.
CEO-ul HSBC, Georges Elhedery, a spus că AI-ul generativ va distruge unele locuri de muncă, dar va crea și altele. El le-a cerut angajaților să nu respingă schimbarea și să încerce să devină „versiuni mai productive” ale lor. Declarația pune accentul pe adaptare, dar nu oferă o garanție că fiecare rol actual va continua să existe în aceeași formă.
Singapore mută discuția de la costuri la calitatea muncii
O abordare diferită a fost prezentată în Singapore, unde firmele financiare sunt încurajate să folosească AI-ul nu numai pentru reducerea costurilor, ci și pentru crearea unor locuri de muncă mai bune.
Vicepremierul Gan Kim Yong a susținut că organizațiile nu ar trebui să se întrebe doar „cât economisim?”. Ele trebuie să analizeze și ce roluri noi pot apărea și cum pot fi recalificați angajații afectați de schimbare.
Această perspectivă schimbă criteriul după care este evaluat succesul automatizării. Într-un model, eficiența este măsurată în principal prin costuri și necesar de personal. În celălalt, rezultatul include și calitatea rolurilor rămase, competențele dobândite de angajați și posibilitatea ca timpul eliberat de AI să fie direcționat către activități mai complexe.
Ce înseamnă transformarea pentru cei aflați la început de carieră
Pentru Generația Z, miza nu este să evite inteligența artificială, ci să nu fie exclusă din traseul profesional pe care automatizarea îl transformă. Dacă un sistem preia activitățile de rutină fără ca organizația să creeze rute de formare, primul loc de muncă poate deveni mai greu de obținut sau poate oferi mai puține ocazii de învățare.
În schimb, dacă firmele folosesc resursele eliberate pentru recalificare și pentru roluri cu valoare adăugată mai mare, aceeași tehnologie poate schimba conținutul muncii fără a reduce transformarea la o simplă tăiere de costuri.
Întrebarea decisivă nu este, prin urmare, câte sarcini poate prelua un sistem AI. Este ce face organizația după automatizare: reduce numărul de posturi, redefinește rolurile existente sau construiește o trecere clară către activități mai complexe. Pentru tinerii care încearcă să intre pe piața muncii, diferența dintre aceste variante poate determina dacă AI-ul devine o rampă de lansare sau un obstacol la prima etapă a carierei.
