AEP consultă partidele neparlamentare privind noua lege a partidelor politice

Autoritatea Electorală Permanentă organizează miercuri, 2 septembrie 2026, de la ora 10:00, la sediul instituției din București, consultări cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare asupra proiectului noii legi a partidelor politice. Potrivit anunțului AEP (roaep.ro), formațiunile sunt invitate să transmită observații, propuneri și probleme specifice activității lor.

Partidele neparlamentare discută proiectul cu AEP

Întâlnirea are loc în cadrul procesului de consultare publică inițiat de AEP. Reprezentanții formațiunilor fără reprezentare în Parlament pot formula puncte de vedere asupra regulilor propuse și pot semnala dificultățile pe care le-ar putea întâmpina în aplicarea acestora.

Scopul consultării este îmbunătățirea proiectului înaintea etapelor următoare. Discuția cu partidele neparlamentare completează dialogul purtat la sfârșitul lunii august de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, cu reprezentanții partidelor parlamentare și ai grupurilor parlamentare.

Pragul pentru membrii fondatori ar putea crește de la trei la 100

Una dintre cele mai importante propuneri vizează condiția numerică pentru înființarea unui partid. În prezent, un partid poate fi constituit de cel puțin trei membri, iar proiectul AEP propune creșterea acestui număr la minimum 100 de membri fondatori.

Potrivit informațiilor prezentate de AEP, fundamentarea propunerii a avut în vedere jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor, precum și legislația din alte state membre ale Uniunii Europene. Lista membrilor fondatori ar trebui să asigure, de asemenea, reprezentarea ambelor sexe.

Modificarea poate avea un efect direct asupra formațiunilor aflate la început de drum. Pentru partidele mici, constituirea unei liste de 100 de membri ar reprezenta o condiție mai strictă decât cea prevăzută în prezent. Totuși, proiectul se află în consultare și poate fi modificat înainte de adoptare.

📌 Citește și pe WoW Pulse
Marile partide intră azi sub lupa AEP - controale financiare
Anticipatele se lovesc de lege: avertismentul AEP

Înregistrarea partidelor ar urma să fie gestionată de AEP

Proiectul propune o schimbare instituțională în procedura de înregistrare a partidelor politice. Dacă prevederea va fi menținută, această atribuție ar urma să fie transferată de la Tribunalul București către Autoritatea Electorală Permanentă.

Procedura este descrisă ca una administrativ-jurisdicțională. Deciziile AEP privind înregistrarea nu ar fi definitive în afara controlului judecătoresc, deoarece hotărârile ar putea fi contestate la Curtea de Apel București.

Astfel, proiectul extinde rolul AEP în gestionarea juridică și administrativă a formațiunilor politice, păstrând în același timp posibilitatea verificării deciziilor de către instanțe.

Proiectul reglementează întregul parcurs al unui partid

Noua lege nu se limitează la condițiile de înființare. Documentul pus în dezbatere urmărește să reglementeze mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la constituire până la dizolvare și radiere.

înființarea, organizarea și funcționarea partidelor;
evidența formațiunilor și menținerea personalității juridice;
structurile interne și organele de conducere;
patrimoniul și finanțarea;
regimul sancțiunilor;
denumirile și semnele permanente ale partidelor;
digitalizarea unor proceduri și registre.

Regulile referitoare la identitatea formațiunilor urmăresc inclusiv reducerea riscului de confuzie între denumiri sau semne permanente. Detaliile privind aplicarea acestor prevederi vor depinde de forma finală a proiectului.

Partidele existente ar putea avea obligații de actualizare

Prevederile propuse nu se adresează doar partidelor care vor fi înființate după intrarea în vigoare a noii legi. În forma supusă dezbaterii, formațiunile deja existente ar urma să primească un termen pentru actualizarea documentelor constitutive, astfel încât acestea să respecte noile cerințe.

La consultările anterioare cu formațiunile parlamentare au fost analizate, printre altele, pragurile pentru înființare și reînregistrare, condițiile pentru menținerea personalității juridice, finanțarea partidelor și a fundațiilor politice, utilizarea subvențiilor și transparența finanțării.

Pentru partidele neparlamentare, aceste teme pot avea o importanță deosebită, deoarece formațiunile mai mici dispun, în general, de structuri și resurse diferite față de partidele reprezentate în Parlament. Consultarea oferă cadrul pentru prezentarea acestor particularități.

Ce urmează după întâlnirea de la AEP

Unul dintre principalele puncte de urmărit va fi poziția partidelor neparlamentare față de pragul de 100 de membri fondatori. La fel de importante vor fi observațiile privind transferarea înregistrării către AEP, reînregistrarea, finanțarea, sancțiunile și condițiile de dizolvare.

Consultarea nu înseamnă adoptarea proiectului în forma actuală și nici acceptarea automată a propunerilor formulate de participanți. AEP va trebui să analizeze observațiile primite în cadrul dialogului cu partidele și al dezbaterii publice.

Proiectul noii legi a fost publicat în transparență decizională la 21 august 2026. Observațiile și propunerile pot fi transmise Autorității Electorale Permanente până la 20 septembrie 2026.

Până la finalizarea procedurii, România nu are o nouă lege a partidelor politice. Forma proiectului poate suferi modificări înainte de a avansa către etapele de adoptare.

Cititorii interesați de evoluția proiectului pot urmări pozițiile formațiunilor participante și forma documentului după încheierea perioadei de transparență decizională.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Consultarea este relevantă deoarece proiectul propune reguli care pot influența atât apariția unor partide noi, cât și funcționarea celor deja înregistrate. Pragul de 100 de membri și obligația de actualizare a documentelor sunt prevederi cu efect direct asupra formațiunilor mici.
În același timp, transferarea înregistrării către AEP ar modifica traseul administrativ al partidelor, fără eliminarea posibilității de contestare în instanță. Forma finală va depinde de observațiile primite și de etapele legislative ulterioare.