Alegerile anticipate sunt posibile ca scenariu constituțional, dar organizarea lor în cel mult trei luni ar întâmpina un obstacol administrativ major: legislația electorală actuală nu este pregătită pentru comprimarea rapidă a tuturor etapelor. Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a avertizat că actualul calendar electoral nu ar putea fi respectat în cazul dizolvării Parlamentului.
Declarația a fost făcută la 7 iulie 2026, într-un context politic în care alegerile anticipate sunt invocate ca soluție pentru blocajul guvernamental și ca instrument de negociere. Potrivit Știrilor ProTV, problema semnalată de șeful AEP nu ține de existența în Constituție a procedurii, ci de lipsa unor reguli electorale concepute pentru un scrutin organizat într-un interval atât de scurt.
Ce permite Constituția și unde apare problema practică
Adrian Țuțuianu a indicat articolele 89 și 63 din Constituție în legătură cu dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. După dizolvare, scrutinul trebuie organizat în cel mult trei luni.
Prin urmare, trebuie separate două chestiuni: posibilitatea constituțională de a ajunge la alegeri anticipate și capacitatea administrației electorale de a parcurge toate procedurile în termenul constituțional. Avertismentul AEP vizează a doua problemă.
Potrivit Agerpres, Țuțuianu a susținut că termenele din calendarul electoral ar trebui scurtate pentru ca alegerile să poată avea loc în limita celor trei luni. El a mai afirmat că Guvernul nu ar putea adopta ordonanța de urgență necesară pentru modificarea acestor termene.
Această poziție reprezintă evaluarea exprimată de președintele AEP asupra cadrului legislativ și nu schimbă faptul că articolele constituționale permit, în anumite condiții, dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate.
De ce calendarul ar trebui comprimat imediat
În explicațiile prezentate de șeful AEP, respectarea termenului constituțional ar presupune ca, chiar în ziua dizolvării Parlamentului, să fie adoptată o ordonanță de urgență și cel puțin cinci hotărâri de guvern.
O asemenea succesiune ar reduce substanțial timpul disponibil pentru etapele administrative și ar ridica inclusiv probleme legate de procedurile de transparență decizională. Declarația despre cele cinci hotărâri de guvern este prezentată ca o estimare a măsurilor necesare pentru aplicarea rapidă a calendarului, nu ca o regulă constituțională distinctă.
În lipsa unor prevederi speciale pentru alegeri anticipate, procedurile existente ar trebui aplicate într-un interval mai scurt decât cel avut în vedere pentru alegerile parlamentare organizate la termen.
Etapele electorale expuse comprimării
Calendarul electoral nu se rezumă la stabilirea zilei votului. Organizarea scrutinului presupune operațiuni succesive, cu participarea autorităților publice, a instanțelor, a partidelor și a alegătorilor.
- Constituirea birourilor electorale ar trebui realizată într-un timp mult mai scurt;
- contestațiile electorale ar trebui înregistrate și soluționate într-un interval comprimat;
- strângerea semnăturilor pentru candidaturi ar trebui să respecte un termen redus;
- organizarea secțiilor de votare din străinătate ar necesita decizii rapide și coordonare administrativă;
- votul prin corespondență ar trebui să păstreze timpul necesar pentru înscrierea alegătorilor și transmiterea documentelor.
Potrivit relatării News.ro, Adrian Țuțuianu a avertizat că o reducere excesivă a termenelor ar putea afecta exercitarea dreptului de vot, dreptul de a fi ales și desfășurarea unor alegeri corecte și libere.
Blocajul este juridic și administrativ, nu doar politic
Discuția despre anticipate este legată de negocierile pentru stabilizarea guvernării, însă organizarea scrutinului ar necesita rezolvarea simultană a mai multor probleme. Dizolvarea Parlamentului ar declanșa termenul constituțional, în timp ce administrația electorală ar trebui să deruleze toate procedurile prevăzute de legislație.
În acest context, afirmația privind imposibilitatea adoptării unei ordonanțe de urgență se referă la schimbarea rapidă a procedurilor electorale. Ea nu echivalează cu o concluzie potrivit căreia alegerile anticipate ar fi interzise sau imposibile din punct de vedere constituțional.
La dificultatea administrativă se adaugă lipsa unei susțineri politice unanime. Claudiu Manda a declarat, potrivit News.ro, că nici PSD nu consideră că alegerile anticipate ar rezolva situația politică. Declarația indică faptul că scenariul este prezent în dezbaterea publică, dar nu este acceptat ca soluție de toate formațiunile politice.
Propunerea AEP pentru un viitor Cod Electoral
Pe termen lung, Adrian Țuțuianu a indicat necesitatea unor prevederi speciale pentru alegerile anticipate într-un viitor Cod Electoral. Reguli adoptate din timp ar putea stabili termenele și procedurile aplicabile după dizolvarea Parlamentului.
Conform Știrilor ProTV, președintele AEP a spus că instituția are capacitatea tehnică de a pregăti un astfel de proiect. Dificultatea ar fi adoptarea lui în actualul context, prin proceduri care presupun un Guvern cu atribuții și un Parlament capabil să le parcurgă.
Astfel, anticipatele pot fi declanșate ca procedură constituțională, însă organizarea lor în maximum trei luni depinde de compatibilitatea legislației electorale cu acest calendar și de capacitatea instituțiilor de a derula rapid fiecare etapă.
