Nicușor Dan nu mai exclude alegerile anticipate: „Nu mi le doresc”

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat Euronews România, că alegerile anticipate nu mai pot fi excluse în actualul blocaj politic, deși spune că vrea evitarea acestui scenariu. Șeful statului avertizează că un nou scrutin nu ar rezolva rapid criza guvernamentală și ar putea prelungi incertitudinea până în jurul Anului Nou, cu posibile efecte negative asupra economiei.

Declarația marchează o schimbare importantă de ton în criza politică: prioritatea președintelui rămâne desemnarea unui candidat la funcția de premier care să poată strânge cele 233 de voturi necesare în Parlament, însă scenariul dizolvării Legislativului nu mai este scos din calcul.

Nicușor Dan: „Nu mai putem spune că excludem”

În interviul acordat Euronews România, președintele a argumentat că anticipatele nu trebuie privite ca o soluție care ar produce imediat un nou Executiv.

Nicușor Dan a invocat atât durata procesului electoral, cât și riscul ca o nouă campanie să amplifice confruntarea dintre partide într-o perioadă în care România are nevoie de stabilitate politică și economică.

„Oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar alegerile anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem Guvern.”

Potrivit șefului statului, calendarul unui eventual scrutin înainte de termen s-ar putea întinde până în apropierea începutului anului viitor.

„Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral care probabil că se duce sau puțin înainte, sau puțin după Anul Nou.”

Președintele a asociat un asemenea scenariu cu intensificarea conflictului politic și cu riscuri suplimentare pentru economie.

„Înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide până atunci și o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.”

În aceste condiții, Nicușor Dan spune că opțiunea sa rămâne evitarea anticipatelor, fără însă a le mai elimina dintre scenariile posibile.

„De-aia nu-mi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși, așa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că excludem.”

Miza imediată rămâne un premier care să obțină 233 de voturi

Înaintea scenariului anticipatelor există însă o miză politică imediată: găsirea unei formule de guvernare care să obțină votul Parlamentului.

Nicușor Dan a spus că viitoarea nominalizare trebuie evaluată inclusiv prin prisma șanselor reale de a strânge majoritatea necesară în Legislativ.

„Haideți să încercăm să avem o variantă de Guvern care să treacă de votul Parlamentului. Cred că asta își doresc românii.”

Pentru învestirea unui Guvern sunt necesare cel puțin 233 de voturi, adică majoritatea deputaților și senatorilor. Tocmai această aritmetică parlamentară complică alegerea următorului candidat la funcția de prim-ministru.

Președintele a arătat că urmărește configurația grupurilor parlamentare și variantele prin care ar putea fi construită majoritatea necesară.

„Trebuie să alegem varianta care are cele mai multe șanse să treacă.”

💡 WoW Pulse | De ce anticipatele nu pot fi declanșate imediat?
Constituția României nu permite dizolvarea automată a Parlamentului doar pentru că partidele nu ajung la un acord. Președintele poate dizolva Parlamentul dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea rămâne o posibilitate constituțională, nu o consecință automată.

România traversează o criză guvernamentală prelungită

Declarațiile președintelui vin după luni de instabilitate la Palatul Victoria. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, după retragerea sprijinului politic al PSD.

De atunci, încercările de formare a unui nou Executiv nu au produs o majoritate stabilă. Eugen Tomac, prima nominalizare făcută de Nicușor Dan, și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte de votul Parlamentului, în lipsa sprijinului necesar.

A doua nominalizare, Adrian Veștea, a ajuns în Parlament, dar nu a obținut voturile necesare pentru învestire pe 22 iunie.

În septembrie, problema centrală rămâne aceeași: niciuna dintre formulele politice discutate până acum nu a demonstrat că poate reuni cele 233 de voturi necesare.

Ce ar însemna constituțional două încercări eșuate

Articolul 89 din Constituție stabilește condiții precise pentru dizolvarea Parlamentului. Șeful statului poate recurge la această măsură după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termenul constituțional și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, chiar dacă Nicușor Dan admite acum că anticipatele nu mai pot fi excluse, declanșarea lor depinde de evoluția procedurii de formare a Guvernului și de îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție.

Mesajul transmis de președinte în interviul pentru Euronews România plasează astfel presiunea imediată pe găsirea unei formule capabile să treacă de Parlament: anticipatele au intrat în calcul, dar rămân scenariul pe care șeful statului spune că încearcă să îl evite.