UBB găzduiește un curs ECDC-OMS despre sănătate publică
Universitatea Babeș-Bolyai găzduiește la Cluj-Napoca un curs internațional ECDC-OMS dedicat rolului științelor sociale și comportamentale în prevenție, vaccinare și dezvoltarea intervențiilor de sănătate publică adaptate comunităților.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca găzduiește, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2026, cursul „Contribuția științelor sociale și comportamentale la prevenirea și controlul bolilor – Implicații pentru practică”, organizat prin UBBMed – Departamentul de Sănătate Publică, în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional pentru Europa și Institutul Național de Sănătate Publică.
Programul reunește peste 60 de specialiști din 21 de județe, din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică și Centrelor Regionale de Sănătate Publică, implicați în prevenirea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile, precum și în promovarea sănătății.
Curs internațional deschis la Cluj-Napoca
Cursul a fost deschis oficial marți, 29 septembrie 2026, de rectorul Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. psih. Daniel David, alături de reprezentanți ai ECDC, OMS Europa și INSP.
Programul este organizat în cadrul Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FSPAC – UBB și urmărește dezvoltarea competențelor profesioniștilor din sănătatea publică în utilizarea științelor sociale și comportamentale.
Tema centrală este aplicarea acestor cunoștințe în elaborarea, planificarea, implementarea și evaluarea intervențiilor de sănătate publică.
Daniel David: Sănătatea trebuie abordată interdisciplinar
Rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a subliniat că organizarea cursului la Cluj-Napoca confirmă rolul universității în dezvoltarea unor programe academice și profesionale cu impact direct asupra sistemului de sănătate.
„Ca universitate comprehensivă, UBB se află într-o poziție privilegiată pentru a organiza un astfel de curs, care abordează sănătatea așa cum trebuie abordată: într-o perspectivă multi-, inter- și transdisciplinară, în cadrul paradigmei bio-psiho-sociale. Mă bucur că organizațiile internaționale reprezentative din domeniul sănătății au ales ca primul lor curs de acest tip să fie organizat în România și pe platforma UBBMed, prin Departamentul nostru de Sănătate Publică”, a declarat prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul UBB.
Declarația pune accent pe o schimbare de perspectivă în sănătatea publică: prevenția nu mai poate fi tratată doar prin proceduri medicale sau administrative, ci are nevoie de înțelegerea comportamentelor, a comunităților și a modului în care oamenii iau decizii legate de sănătate.
Peste 60 de specialiști din 21 de județe participă la program
Cursul aduce laolaltă specialiști din Direcțiile de Sănătate Publică și Centrele Regionale de Sănătate Publică, instituții aflate în prima linie a intervențiilor de prevenție, monitorizare și comunicare în sănătate publică.
Participanții lucrează în domenii care vizează atât bolile transmisibile, cât și bolile netransmisibile, precum și promovarea sănătății la nivel comunitar.
Programul urmărește familiarizarea specialiștilor cu principii, metode și instrumente din domeniul științelor sociale și comportamentale. Acestea pot fi folosite pentru intervenții adaptate nevoilor reale ale comunităților, nu doar pentru campanii generale de informare.
Marius Ungureanu: Intervențiile trebuie adaptate comunităților
Conf. univ. dr. Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FSPAC – UBB, a arătat că programul se aliniază misiunii departamentului de a construi capacitate în sistemul de sănătate publică din România.
„Este o onoare pentru Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai să găzduiască cursul «Științe sociale și comportamentale: principii și aplicații pentru sănătatea publică», organizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică. Această inițiativă, care este prima de acest gen în România, se aliniază perfect misiunii departamentului nostru, aceea de a construi capacitate în sistemul de sănătate publică din România”, a declarat conf. univ. dr. Marius Ungureanu.
Acesta a explicat că înțelegerea factorilor sociali și comportamentali este esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
„Suntem convinși că înțelegerea factorilor sociali și comportamentali este esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea îmbolnăvirilor, prin intervenții adaptate nevoilor comunităților”, a transmis conf. univ. dr. Marius Ungureanu.

De ce contează științele sociale în sănătatea publică
Sănătatea publică nu depinde doar de servicii medicale, spitale sau tratamente. Ea este influențată de educație, venituri, încrederea în instituții, accesul la informație, mediul de viață, obiceiurile comunitare și capacitatea autorităților de a comunica eficient cu populația.
În acest context, științele sociale și comportamentale ajută specialiștii să înțeleagă de ce oamenii acceptă sau resping anumite recomandări de sănătate, cum se formează percepțiile despre risc și ce tip de intervenții pot funcționa în comunități diferite.
Un mesaj de sănătate publică eficient nu înseamnă doar transmiterea unei informații corecte. Contează felul în care mesajul este formulat, cine îl transmite, câtă încredere are comunitatea în sursă și dacă recomandarea poate fi aplicată realist în viața de zi cu zi.
💡 WoW Pulse | De ce prevenția depinde și de comportament
Prevenția funcționează mai bine atunci când autoritățile înțeleg nu doar riscurile medicale, ci și motivele pentru care oamenii iau anumite decizii. Factorii sociali, culturali și economici pot influența acceptarea vaccinării, participarea la controale medicale, adoptarea unui stil de viață sănătos sau respectarea recomandărilor în perioade de criză sanitară.
Acceptarea vaccinării, subiect central al cursului
Subiectul principal al cursului este acceptarea vaccinării și vaccinarea propriu-zisă, pe baza raportului ECDC „Instrumente și metode de promovare a acceptării vaccinării și a ratei de vaccinare: o abordare bazată pe științele sociale și comportamentale”.
Cunoștințele și abilitățile prezentate în cadrul programului sunt însă transferabile și pot fi folosite în abordarea altor teme de sănătate publică.
Această abordare este importantă mai ales într-un sistem în care intervențiile trebuie să ajungă la grupuri sociale diferite, cu niveluri diferite de informare, acces la servicii și încredere în instituții.
Datele invocate despre prevenție și mortalitate evitabilă
Importanța pregătirii personalului din sănătatea publică este susținută, în anunțul UBB, prin date privind prevenția și mortalitatea evitabilă.
Potrivit datelor prezentate de UBB și INSP în anunțul cursului, pe baza rapoartelor Eurostat, România ar fi înregistrat în 2022 304 decese evitabile la 100.000 de locuitori, față de media de 258 la nivelul Uniunii Europene.
În același an, potrivit aceleiași comunicări, cheltuielile pentru servicii de prevenție erau de aproximativ 24 de euro pe cap de locuitor în România, comparativ cu 202 euro, media Uniunii Europene.
Seriile Eurostat separă indicatorii privind decesele prevenibile, decesele tratabile și totalul deceselor evitabile. Dincolo de diferențele de clasificare statistică, mesajul central al cursului rămâne legat de nevoia de a întări prevenția, educația pentru sănătate și intervențiile bazate pe dovezi.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Strategia Națională pentru Stil de Viață Sănătos, lansată la București
Legătura cu Strategia Națională privind Stilul de Viață Sănătos
Deschiderea cursului are loc cu o zi înainte de lansarea Strategiei Naționale privind Stilul de Viață Sănătos, proiect realizat de Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Academia Română.
Această legătură oferă cursului o miză suplimentară: formarea specialiștilor nu rămâne doar un exercițiu academic, ci poate susține politici publice și intervenții concrete în comunități.
Prin combinarea expertizei ECDC, OMS Europa, INSP și UBB, programul de la Cluj-Napoca marchează un pas important pentru profesionalizarea intervențiilor de sănătate publică din România, într-un moment în care prevenția, comunicarea și încrederea publică devin elemente esențiale pentru funcționarea sistemului de sănătate.





