Australia a înregistrat primul deces asociat difteriei din 2018, în timp ce un focar din Teritoriul de Nord a depășit 250 de cazuri. Victima, un bărbat internat la Royal Darwin Hospital, a murit în aprilie, iar testele au identificat o tulpină de Corynebacterium diphtheriae capabilă să producă toxina asociată formelor severe ale bolii.
Focarul, descris drept cel mai amplu din Australia din ultimele decenii, a determinat autoritățile să combine vaccinarea de recuperare cu testarea contacților și tratamentul persoanelor infectate sau expuse. Bilanțul de peste 250 de cazuri include forme cutanate și respiratorii, nu doar infecții ale căilor respiratorii.
Cum a evoluat focarul din Teritoriul de Nord
În bilanțul inițial au fost raportate 163 de infecții: 115 cazuri de difterie cutanată și 48 de cazuri de difterie respiratorie. Datele apar în raportul Australian Centre for Disease Control publicat la 30 iunie 2026. (Australian Centre for Disease Control)
Ulterior, bilanțul focarului a trecut de 250 de cazuri. Creșterea reflectă acumularea cazurilor identificate în ambele categorii clinice — cutanate și respiratorii — și nu demonstrează, prin ea însăși, că toate infecțiile au devenit mai severe. Evoluția a fost relatată și de Courier Mail.
Primul deces asociat difteriei din Australia din 2018 a survenit în aprilie, la Royal Darwin Hospital. Testarea a arătat că bacteria identificată putea produce toxina difterică, un factor important pentru apariția complicațiilor grave. Nu toate tulpinile de Corynebacterium diphtheriae produc această toxină, iar severitatea depinde de forma bolii și de evoluția fiecărui caz.
Difteria cutanată și difteria respiratorie
Difteria este o infecție bacteriană care poate afecta pielea, nasul sau gâtul. În forma cutanată, bacteria poate provoca leziuni și ulcerații, în timp ce forma respiratorie afectează în special gâtul și căile respiratorii.
Difteria respiratorie este forma cu cel mai mare risc imediat. Inflamația și toxina pot favoriza formarea unei membrane în gât, cu dificultăți de respirație și înghițire. Toxina poate afecta, de asemenea, inima, sistemul nervos și alte organe. (Australian Centre for Disease Control)
Prezența cazurilor cutanate nu trebuie tratată ca un indicator că boala este lipsită de risc. Persoanele infectate pot avea nevoie de evaluare medicală, tratament și măsuri pentru limitarea transmiterii, în funcție de forma infecției și de contactele identificate.
De ce a reapărut difteria în comunități vulnerabile
Australia a menținut difteria la un nivel foarte scăzut timp de decenii, în principal prin vaccinare. Raportul oficial leagă focarul actual de scăderea acoperirii vaccinale în anumite comunități, în special în zone izolate din Teritoriul de Nord. (Australian Centre for Disease Control)
Acest context nu indică automat apariția unei bacterii mai contagioase. Explicația epidemiologică este mai directă: atunci când mai puțini oameni sunt protejați, transmiterea poate continua mai ușor, iar focarele pot ajunge la persoane care nu au schema de vaccinare completă sau ale căror doze de rapel nu sunt la zi.
În cazul de față, autoritățile au urmărit simultan confirmarea cazurilor, identificarea contacților, administrarea tratamentului și recuperarea vaccinărilor restante. Separarea dintre cazuri, persoane testate și persoane vaccinate este esențială: aceste categorii nu reprezintă același bilanț epidemiologic.
Peste 28.800 de doze administrate în campania de răspuns
Campania sanitară din comunitățile afectate a început cu administrarea a peste 10.000 de doze. Ulterior, numărul cumulat a depășit 28.800 de doze, valoare raportată pentru perioada de răspuns la focar până la actualizarea bilanțului. Vaccinarea a fost însoțită de testarea persoanelor expuse și de tratamentul celor infectate. (Courier Mail)
Numărul cazurilor noi a început să scadă după vârful consemnat în luna mai, însă focarul nu fusese declarat încheiat. Într-o astfel de situație, scăderea temporară a cazurilor nu elimină necesitatea monitorizării, deoarece pot apărea noi îmbolnăviri după identificarea unor contacți sau în comunități cu acoperire vaccinală redusă.
Autoritățile au recomandat verificarea istoricului de vaccinare și administrarea dozelor de rapel atunci când acestea sunt indicate. Măsura este importantă atât pentru protecția individuală, cât și pentru reducerea spațiului în care bacteria se poate transmite.
