CSM critică proiectul salarizării și avertizează asupra efectelor asupra Justiției. Consiliul Superior al Magistraturii susține că noul mecanism de salarizare poate afecta stabilitatea sistemului judiciar, în timp ce Guvernul argumentează că diferențele dintre nivelurile actuale și cele propuse ar putea fi menținute temporar prin compensare.
Reacția CSM a fost transmisă marți, 26 mai 2026, după publicarea proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul afirmă că forma propusă poate „submina definitiv” funcționarea Justiției, potrivit AGERPRES.
Diferența salarială tranzitorie, punctul central al disputei
Una dintre principalele obiecții ale CSM vizează introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii”. Mecanismul urmărește aplicarea noilor niveluri de salarizare, cu menținerea anumitor drepturi aflate deja în plată printr-o sumă compensatorie evidențiată separat.
În explicațiile prezentate public, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că veniturile aflate deja în plată nu ar trebui reduse efectiv, invocând principiul dreptului câștigat. Diferența dintre suma actuală și nivelul rezultat din noua formulă ar urma să fie păstrată prin mecanismul tranzitoriu, potrivit relatării News.ro.
CSM consideră însă că formularea ridică întrebări privind natura juridică a compensației și modul în care aceasta va fi tratată în timp. Consiliul invocă inclusiv posibile consecințe asupra drepturilor viitoare, între care pensiile de serviciu, fără ca efectul final să fie stabilit înaintea formei definitive și a aplicării legii.
Calculul diferenței: 3.639 de lei între cele două niveluri
Exemplul prezentat public de ministru pornește de la un salariu aflat în plată de 22.907 lei. Nivelul rezultat din noua formulă ar fi de 19.268 de lei.
- Diferența nominală: 3.639 de lei;
- Reducerea raportată la suma inițială: aproximativ 15,9%;
- Rotunjirea uzuală: aproximativ 16%.
Calculul nu indică, în sine, o reducere imediată a sumei efectiv încasate. În scenariul explicat de ministru, nivelul mai mic ar deveni reperul salarial prevăzut de noua formulă, iar diferența ar fi menținută separat prin compensare.
Această distincție este importantă: una este valoarea nominală stabilită de noul sistem, iar alta este suma plătită efectiv în perioada în care funcționează mecanismul tranzitoriu. Efectele concrete asupra veniturilor și drepturilor asociate depind de forma în care proiectul va fi adoptat și de regulile de aplicare.
De ce invocă CSM hotărârile judecătorești definitive
O altă critică se referă la drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. CSM susține că reglementarea nu ar trebui construită pornind de la o evaluare a Executivului privind legalitatea sau temeinicia unor decizii care au intrat în autoritatea lucrului judecat.
În viziunea Consiliului, o asemenea abordare ar putea afecta autoritatea hotărârilor definitive și independența Justiției. Disputa este legată de creșteri salariale obținute de magistrați prin decizii ale instanțelor, aspect prezentat de G4Media ca unul dintre punctele principale ale conflictului dintre CSM și Guvern.
Problema juridică nu se limitează la cuantumul salariului. Ea privește și relația dintre noua grilă, diferența compensatorie și drepturile recunoscute prin hotărâri definitive. CSM susține că aplicarea noilor reguli trebuie să respecte autoritatea instanțelor și garanțiile independenței judiciare.
CSM leagă salarizarea de deficitul de personal
Consiliul își motivează reacția și prin situația resursei umane din instanțe și parchete. În poziția sa, instituția invocă volumul ridicat de activitate, deficitul de judecători și procurori, precum și modificările repetate ale statutului profesional.
CSM avertizează că diminuarea atractivității carierelor de judecător și procuror ar putea îngreuna recrutarea tinerilor juriști și ar putea favoriza plecări din magistratură. Consiliul descrie riscul drept unul de „destabilizare fără precedent”, formulare care exprimă evaluarea instituției asupra unor consecințe posibile, nu un efect deja produs.
În aceeași logică, CSM susține că salarizarea trebuie analizată prin prisma rolului Justiției ca putere în stat și serviciu public. Consiliul cere ca eventualele modificări ale veniturilor magistraților să fie previzibile și compatibile cu garanțiile independenței judiciare, potrivit AGERPRES.
Consiliul anunță folosirea instrumentelor legale
CSM transmite că va utiliza „toate instrumentele legale” disponibile pentru apărarea independenței Justiției și a autorității puterii judecătorești.
Astfel, disputa depășește problema diferenței dintre 22.907 lei și 19.268 de lei. În centrul ei se află modul în care proiectul va trata drepturile stabilite prin hotărâri definitive, statutul compensației tranzitorii și efectele noilor reguli asupra funcționării instanțelor și parchetelor.
