Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Legea salarizării, refăcută după observațiile Bruxelles-ului. Miza: 770 de milioane de euro
Noua lege a salarizării bugetarilor a intrat într-o etapă critică de negocieri, după observațiile Comisiei Europene, iar miza este dublă: echilibrul bugetar și aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Noua lege a salarizării bugetarilor a intrat într-o nouă etapă de negocieri după observațiile transmise de Comisia Europeană asupra variantei trimise la Bruxelles. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit joi, 20 august 2026, la Palatul Cotroceni, un proiect revizuit, însă consultările s-au încheiat fără un acord politic. Discuțiile vor continua în următoarele zile, sub presiunea termenului de 31 august, de îndeplinirea reformei fiind legate aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Informația potrivit căreia Comisia Europeană ar fi „respins” proiectul trebuie însă nuanțată. Surse politice citate inițial de Euronews România și Știrile ProTV au vorbit despre refuzul unor variante cu impact bugetar mai mare. Ulterior, Ilie Bolojan a declarat că Bruxelles-ul nu a respins proiectul ca atare, ci a transmis observații și cereri de clarificare, iar documentul a fost refăcut de specialiștii români.
După reuniunea de la Cotroceni, consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat că liderilor politici le-a fost prezentată deja o versiune despre care spune că respectă, „în principiu”, obligațiile României din PNRR și constrângerile fiscale.
Ce a cerut Comisia Europeană în discuțiile despre salarizare
Problema centrală este impactul noii grile asupra bugetului.
În variantele negociate în ultimele luni, costul suplimentar al reformei a crescut față de calculele inițiale. Ilie Bolojan a explicat că proiectul pornise de la o anvelopă suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei, dar discuțiile cu diferitele categorii de angajați din sectorul public au împins suma la peste 12 miliarde de lei.
Surse politice citate de Știrile ProTV au indicat și scenarii de până la 16 miliarde de lei în 2027, însă problema ridicată în discuțiile cu Comisia a fost identificarea unor surse sustenabile de finanțare și evitarea unei deteriorări suplimentare a situației bugetare.
Comisia Europeană cere deja României, în documentele oficiale ale Semestrului European 2026, ca reforma salarizării sectorului public să contribuie atât la o mai mare echitate, cât și la sustenabilitatea finanțelor publice. România are în continuare unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. (Economy and Finance)
Bolojan: „Nu au respins propunerea”
Afirmația că proiectul a fost pur și simplu respins la Bruxelles a fost contrazisă de Ilie Bolojan după discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei.
„Nu au respins propunerea, au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț”, a declarat Bolojan.
El a explicat că draftul fusese transmis experților Comisiei tocmai pentru a verifica dacă forma negociată în România poate fi considerată compatibilă cu jalonul PNRR.
După primirea observațiilor, echipele Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii au lucrat la modificarea propunerii.
Diferența este importantă: nu există în acest moment o lege definitivă respinsă de Comisie, ci un proiect aflat încă în negociere, asupra căruia Bruxelles-ul a ridicat probleme privind costurile și sustenabilitatea lor. (Libertatea)
💡 WoW Pulse | Ce s-a schimbat față de informațiile inițiale?
Primele relatări din 19 august indicau că variantele discutate cu un impact bugetar de 12–16 miliarde de lei nu au fost acceptate în forma prezentată. Ulterior, Ilie Bolojan a precizat că proiectul nu a fost respins în ansamblu, iar Radu Burnete a anunțat pe 20 august că liderii partidelor au primit o versiune revizuită, concepută pentru a respecta atât PNRR, cât și limitele fiscale.
Negocierile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord
Președintele Nicușor Dan i-a convocat joi la Cotroceni pe liderii formațiunilor care au alcătuit coaliția guvernamentală pentru a încerca deblocarea reformei.
La finalul întâlnirii, nu s-a ajuns la un consens politic.
Radu Burnete, consilier prezidențial, a explicat că partidele au primit un nou document pe care trebuie să îl analizeze înaintea unei noi runde de negocieri.
„Acest proiect este la partide, el nu este asumat de nimeni, este o variantă în discuții”, a precizat Burnete.
Potrivit acestuia, documentul prezentat joi îndeplinește „în principiu” obligațiile asumate prin PNRR și se încadrează în constrângerile fiscale actuale. Partidele urmează să analizeze varianta în următoarele zile, iar negocierile politice vor continua săptămâna viitoare. (romania-actualitati.ro)
Noua lege afectează peste un milion de angajați
Dimensiunea proiectului explică și dificultatea negocierilor.
Radu Burnete a declarat că sistemul de salarizare publică valorează aproape 170 de miliarde de lei anual și afectează peste un milion de persoane.
Reforma urmărește să corecteze diferențele dintre funcții comparabile din instituții diferite, să refacă ierarhiile salariale și să reducă situațiile în care angajații ajung în instanță pentru obținerea unor drepturi salariale.
Dragoș Pîslaru a insistat, la rândul său, că orice variantă trebuie construită în limitele pe care bugetul României le poate susține.
„Nu putem să ne întindem mai mult decât ne e plapuma”, a spus ministrul interimar al Muncii după consultările de la Cotroceni.
În calcule au fost analizate inclusiv variante de aplicare etapizată a creșterilor salariale sau de amânare a unor majorări.
📌 Citește și pe WoW Pulse
De ce sunt în joc 770 de milioane de euro
Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice este legată de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Termenul politic și legislativ indicat pentru adoptarea reformei este 31 august 2026. Dacă jalonul nu este îndeplinit în condițiile acceptate în cadrul PNRR, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro.
Comisia Europeană confirma încă din iunie că lucrările tehnice la reforma sistemului de salarizare publică erau în desfășurare și că noua lege era așteptată în cursul verii 2026. Executivul european sublinia în același timp că reforma trebuie să fie compatibilă cu efortul României de reducere a deficitului. (Reforms and Investments)
Ce urmează pentru legea salarizării
La acest moment, legea nu este finalizată și nici asumată politic.
Varianta revizuită se află la PSD, PNL, USR și UDMR, iar în următoarele zile sunt programate noi analize tehnice. Liderii politici ar urma să revină la discuții cu președintele Nicușor Dan la începutul săptămânii viitoare.
Prin urmare, informația rămâne de actualitate, dar situația s-a schimbat față de primele relatări din 19 august: discuția nu mai este despre un proiect despre care se spune pur și simplu că a fost „respins de Bruxelles”, ci despre o variantă deja refăcută după observațiile Comisiei, pentru care partidele trebuie să găsească rapid un acord politic.
Miza rămâne dublă: corectarea dezechilibrelor din salarizarea a peste un milion de angajați publici fără creșterea nesustenabilă a cheltuielilor și îndeplinirea la timp a jalonului de care depind cele aproximativ 770 de milioane de euro.
