România are cea mai redusă adopție a inteligenței artificiale în companiile din Uniunea Europeană, cu 5,21% dintre întreprinderi utilizând cel puțin o tehnologie AI în 2025. În paralel, instrumentele generative sunt folosite de persoane, ceea ce indică un decalaj între experimentarea individuală și integrarea oficială a tehnologiei în activitatea firmelor.
România, pe ultimul loc în UE la utilizarea AI de către întreprinderi
Datele Eurostat pentru 2025 arată că România a avut cea mai scăzută rată de adopție a inteligenței artificiale la nivelul întreprinderilor din Uniunea Europeană: 5,21%. Indicatorul măsoară proporția companiilor care folosesc cel puțin o tehnologie AI, nu numărul angajaților care utilizează individual aplicații generative.
La polul opus s-au aflat Danemarca, cu 42,03% dintre întreprinderi utilizând AI, Finlanda, cu 37,82%, și Suedia, cu 35,04%. Diferența dintre România și statele aflate în fruntea clasamentului reflectă nivelul de integrare organizațională a tehnologiei.
Datele Comisiei Europene se referă la întreprinderi și la utilizarea tehnologiilor AI în activitatea acestora. Prin urmare, procentul nu trebuie interpretat ca o măsură a frecvenței cu care populația sau angajații folosesc instrumente precum aplicațiile de generare a textului, imaginilor ori codului în afara procedurilor oficiale ale companiei.
Diferența dintre companiile mari și firmele mici
La nivelul Uniunii Europene, adopția AI variază puternic în funcție de dimensiunea întreprinderii. În 2025, tehnologiile AI erau utilizate de:
| Categoria întreprinderii | Proporția care utiliza AI |
|---|---|
| Întreprinderi mari | 55,03% |
| Întreprinderi medii | 30,36% |
| Întreprinderi mici | 17% |
Procentele reprezintă întreprinderi, nu persoane și nu angajați individuali. Comparația arată că disponibilitatea resurselor pentru testare, integrare și securizarea soluțiilor poate influența ritmul adopției, însă datele Eurostat prezentate aici nu stabilesc singure cauzele diferențelor dintre categorii.
Utilizarea individuală a AI nu este echivalentă cu adopția în companie
O persoană poate folosi inteligența artificială pentru redactarea unui text, generarea unei imagini, documentare sau formularea unor idei fără ca această activitate să fie inclusă în fluxurile oficiale de lucru ale angajatorului.
Potrivit relatării Profit.ro despre raportul Bittnet Training și LLPA, doi din trei români din mediul urban folosesc deja AI în activitatea de zi cu zi. Acest procent descrie utilizarea individuală și nu poate fi comparat direct cu rata Eurostat, calculată la nivelul întreprinderilor.
O estimare prezentată de Adapt Worldwide indică o utilizare individuală de 18% în România, în 2025, pentru instrumente AI generative. România, Italia, Polonia și Bulgaria sunt incluse în zona inferioară a clasamentului european menționat în analiză.
Cele două valori trebuie citite separat:
- 18% se referă la utilizarea individuală a instrumentelor AI generative;
- 5,21% reprezintă proporția întreprinderilor din România care utilizau cel puțin o tehnologie AI;
- primul indicator are ca unitate de analiză persoana, iar al doilea are ca unitate de analiză întreprinderea.
Diferența dintre indicatori este relevantă pentru înțelegerea tranziției de la interesul personal pentru AI la folosirea controlată a tehnologiei în procesele organizaționale. Totuși, procentele nu formează o comparație statistică perfect omogenă.
Informațiile și comunicațiile conduc adopția AI în Europa
În Uniunea Europeană, utilizarea AI este mai răspândită în sectoarele în care software-ul, datele și procesele digitale au un rol central. În 2025, proporția întreprinderilor care foloseau tehnologii AI a ajuns la 62,52% în sectorul informații și comunicații.
Un nivel ridicat a fost înregistrat și în activitățile profesionale, științifice și tehnice, unde AI era utilizat de 40,43% dintre întreprinderi. În celelalte domenii, ponderea companiilor care foloseau inteligența artificială era sub 25%.
Printre tehnologiile utilizate de companiile europene se numără soluțiile pentru analiza limbajului scris, precum și instrumente care generează imagini, materiale video, sunet, text, voce sau cod. Aceste categorii pot fi aplicate în activități diferite, însă simpla disponibilitate a unui instrument nu înseamnă automat integrarea sa într-un proces de business.
De ce adopția organizațională avansează mai lent
Trecerea de la utilizarea individuală la implementarea în companie presupune mai mult decât accesul la o aplicație. Firma trebuie să stabilească unde poate fi folosit AI, ce date pot fi introduse în instrumente, cine verifică rezultatele și cum este măsurat efectul asupra activității.
În cazul întreprinderilor mici, un proiect-pilot poate concura cu alte investiții operaționale, iar nevoia de instruire, securitate și integrare poate îngreuna decizia de adoptare. În companiile mari, costurile și responsabilitățile pot fi distribuite între mai multe departamente, fără ca acest lucru să garanteze însă succesul implementării.
Profit.ro a relatat că dificultatea ține în principal de implementare, nu de absența totală a competențelor tehnologice. Printre barierele menționate se află lipsa unei strategii clare, preocupările privind costurile și securitatea datelor, nevoia de instruire, incertitudinile juridice și percepția că AI este destinat în special departamentelor IT.
Această percepție poate limita utilizarea tehnologiei în zone precum vânzările, contabilitatea, producția, resursele umane și serviciile pentru clienți. În lipsa unor reguli interne și a unor obiective concrete, utilizarea ocazională de către angajați rămâne separată de adopția raportată la nivelul întreprinderii.
Ce presupune integrarea AI în activitatea firmelor
În mediul de lucru, inteligența artificială poate sprijini procesarea documentelor, analiza datelor, redactarea unor materiale, relația cu clienții, automatizarea unor sarcini repetitive și activitățile de programare. Rezultatele depind de sector, de calitatea datelor și de modul în care soluția este conectată la procesele existente.
Pentru angajați, integrarea AI poate reduce timpul alocat unor activități repetitive și poate crea cerințe noi privind competențele digitale. Pentru companii, diferența esențială este între folosirea informală a unor aplicații și introducerea unor instrumente cu proceduri, instruire și reguli privind datele confidențiale.
Datele pentru 2025 arată astfel două niveluri distincte ale fenomenului: interesul și utilizarea individuală a instrumentelor generative, pe de o parte, și adopția măsurată oficial în întreprinderi, pe de altă parte. În România, distanța dintre cele două niveluri rămâne una dintre principalele caracteristici ale pieței AI.
