România este ultima în Uniunea Europeană la adopția inteligenței artificiale în companii, deși românii folosesc tot mai mult instrumente AI în viața de zi cu zi. Datele Eurostat pentru 2025 arată că doar 5,21% dintre companiile românești folosesc cel puțin o tehnologie AI, cel mai mic nivel din UE, în timp ce Danemarca ajunge la 42,03%, Finlanda la 37,82%, iar Suedia la 35,04%. (European Commission)
Cum folosesc românii AI acasă, dar nu la muncă?
Aici este paradoxul care doare economic: românii testează, întreabă, generează texte, imagini sau idei cu AI pe cont propriu, dar firmele încă nu transformă aceste instrumente în procese reale de business.
Profit.ro scrie că raportul Bittnet Training și LLPA indică o ruptură între utilizarea individuală și adopția organizațională: doi din trei români din mediul urban folosesc deja AI în activitatea de zi cu zi, însă doar o mică parte dintre companii au implementat formal astfel de tehnologii. (Profit.ro)
Decalajul care poate costa bani
Diferența nu este doar statistică. Adopția slabă a AI în firme poate însemna productivitate mai mică, procese mai lente, costuri mai mari și competitivitate redusă în fața companiilor din state unde inteligența artificială intră deja în activitatea curentă.
Eurostat arată că, la nivelul UE, firmele mari sunt mult mai avansate decât cele mici. În 2025, 55,03% dintre întreprinderile mari foloseau AI, față de 30,36% dintre companiile medii și 17% dintre firmele mici. Diferența este explicată prin costuri, complexitatea implementării și avantajele economiei de scară. (European Commission)
Pentru România, problema devine și mai apăsătoare pentru că economia locală depinde puternic de IMM-uri. Dacă firmele mici și mijlocii nu adoptă AI, decalajul față de piețele nordice și vest-europene riscă să se adâncească.
Unde se folosește cel mai mult AI în Europa
La nivel european, AI-ul este deja puternic prezent în anumite sectoare. Eurostat indică pentru 2025 o adopție de 62,52% în sectorul informații și comunicații și de 40,43% în activități profesionale, științifice și tehnice. În restul domeniilor, ponderea companiilor care folosesc AI rămâne sub 25%. (European Commission)
Cele mai folosite tehnologii AI în firmele europene sunt cele pentru analiza limbajului scris, urmate de instrumentele care generează imagini, video, sunet, text, voce sau cod. (European Commission)
Românii folosesc AI, dar companiile rămân prudente
Adapt Worldwide, citând date Eurostat și analize europene, plasează România la 18% adopție individuală a instrumentelor AI generative în 2025, un nivel redus față de liderii europeni, dar mult peste rata de adopție formală din companii. Raportul notează că România, Italia, Polonia și Bulgaria se află în zona inferioară a clasamentului european la utilizarea individuală a AI. (Adapt Worldwide)
Chiar și așa, diferența dintre 18% utilizare individuală și 5,21% adopție în firme arată că problema nu este doar lipsa interesului. Mai degrabă, multe companii nu au încă strategii, bugete, proceduri interne, training sau reguli clare pentru folosirea AI la muncă.
Ce blochează firmele românești
Profit.ro notează că blocajul nu vine neapărat din lipsa tehnologiei sau a competențelor la nivel de țară, ci dintr-un decalaj de implementare în special în companiile mici și mijlocii. România are industrie IT puternică și exemple mari în tehnologie, dar acest lucru nu s-a tradus încă într-o adopție largă în firmele obișnuite. (Profit.ro)
Cele mai probabile frâne sunt:
lipsa unei strategii clare de AI în companii;
teama de costuri și de securitatea datelor;
lipsa trainingului pentru angajați;
incertitudinea legală și operațională;
percepția că AI este „pentru IT”, nu pentru vânzări, contabilitate, producție, HR sau suport clienți.
Miza: joburi, productivitate și competitivitate
Pentru angajați, adopția AI poate însemna automatizarea sarcinilor repetitive și apariția unor competențe noi cerute pe piața muncii. Pentru companii, poate însemna răspunsuri mai rapide către clienți, analiză mai bună a datelor, reducerea timpului pierdut și produse mai competitive.
Dar întârzierea poate deveni scumpă. În timp ce firmele din Danemarca, Finlanda și Suedia acumulează experiență, date și procese interne cu AI, multe companii românești sunt încă în faza de test personal, fără integrare reală în activitatea zilnică.
