România își joacă viitoarele fonduri de coeziune în negocierile UE

România intră în etapa decisivă a negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, iar menținerea unui nivel ridicat al fondurilor de coeziune este una dintre mizele directe pentru infrastructură, dezvoltare regională și investiții publice după 2027. Eurodeputatul Siegfried Mureșan a transmis că România trebuie să își apere în următoarele săptămâni alocările europene, într-un context în care viitorul buget al UE este negociat între priorități tot mai costisitoare, de la securitate până la competitivitate.

Mureșan a anunțat că a găzduit la București o conferință a Grupului PPE din Parlamentul European dedicată viitorului politicii de coeziune. La reuniune au participat, potrivit acestuia, 13 eurodeputați, miniștri din România și din alte state europene, precum și aleși locali.

Mesajul politic central transmis de eurodeputat este că politica de coeziune trebuie să rămână un pilon major al bugetului UE, inclusiv pentru statele aflate la granița estică a Uniunii, precum România.

Miza: fondurile care reduc decalajele de dezvoltare

Politica de coeziune finanțează investiții prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă diferențele economice și sociale dintre regiuni. Pentru România, aceste fonduri au susținut în ultimele două decenii proiecte de infrastructură, modernizarea unor servicii publice, investiții locale, școli, spitale și dezvoltare urbană.

Siegfried Mureșan susține că România a obținut peste 53 de miliarde de euro din fonduri nerambursabile prin politica de coeziune în ultimii 20 de ani. Eurodeputatul afirmă că, împreună cu fondurile pentru agricultură și cu banii din PNRR, totalul fondurilor europene pentru România ajunge la 116 miliarde de euro.

„Fără acești bani, România nu ar fi fost unde este acum. Fără fonduri europene, România nu se va putea dezvolta suficient în următorii ani”, a transmis Mureșan.

Declarația vine într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește următorul cadru financiar multianual, bugetul pe șapte ani care va stabili marile alocări pentru perioada de după 2027. În acest buget vor fi împărțite fondurile pentru agricultură, coeziune, apărare, competitivitate, tranziție verde, cercetare, migrație și alte priorități europene.

De ce contează negocierile din următoarele săptămâni

Negocierile pentru bugetul UE sunt importante deoarece fiecare modificare de priorități poate afecta nivelul banilor disponibili pentru statele membre. În ultimii ani, presiunea asupra bugetului european a crescut din cauza războiului din Ucraina, nevoilor de apărare, costurilor legate de redresarea post-pandemie și competiției economice globale.

În acest context, politica de coeziune concurează cu alte priorități majore. Statele net contributoare cer, de regulă, disciplină bugetară și un control strict al cheltuielilor, în timp ce țările care au încă decalaje mari de dezvoltare insistă ca fondurile regionale să nu fie diminuate.

Pentru România, negocierile sunt relevante atât prin volumul alocărilor, cât și prin regulile de accesare. Un buget generos nu este suficient dacă procedurile devin mai restrictive sau dacă banii sunt condiționați de reforme, jaloane ori criterii care pot întârzia investițiile.

💡 WoW Pulse | De ce politica de coeziune este importantă pentru România
Politica de coeziune este una dintre principalele surse de finanțare europeană pentru dezvoltare regională. Ea susține proiecte care, în mod normal, ar pune presiune majoră pe bugetul național: drumuri, transport public, rețele de apă și canalizare, eficiență energetică, spitale, școli, digitalizare și investiții locale. Pentru România, miza nu este doar suma totală negociată la Bruxelles, ci și capacitatea administrației de a transforma alocările în proiecte finalizate.

Argumentul securității, folosit în apărarea fondurilor de coeziune

Mureșan a legat politica de coeziune nu doar de dezvoltarea economică, ci și de securitatea europeană. El a susținut că o țară de frontieră precum România se poate apăra mai bine și poate contribui mai eficient la apărarea Europei dacă are infrastructură dezvoltată.

„Politica de coeziune înseamnă și mai multă securitate în contextul amenințărilor venite dinspre Rusia. O țară precum România, aflată la granița cu războiul, se poate apăra mai bine pe sine și poate apăra mai bine Europa dacă are o infrastructură dezvoltată”, a transmis eurodeputatul.

Acest argument reflectă o schimbare de accent în dezbaterea europeană. Infrastructura nu mai este discutată doar ca instrument de dezvoltare economică, ci și ca element de reziliență: drumuri, căi ferate, poduri, energie, comunicații și capacitate administrativă pot avea relevanță strategică în situații de criză.

Grupul PPE își poziționează tema în negocierile bugetare

Conferința de la București organizată în cadrul Grupului PPE arată că subiectul coeziunii rămâne o temă politică majoră înaintea deciziilor privind viitorul buget european. Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, iar pozițiile sale pot influența negocierile instituționale privind prioritățile bugetare.

Mureșan a transmis că familia politică europeană din care face parte susține apărarea politicii de coeziune în viitorul buget al UE. Pentru România, această susținere este relevantă în măsura în care se va reflecta în amendamente, poziții de negociere și voturi în Parlamentul European.

Procesul bugetar european implică însă mai multe instituții și interese naționale. Comisia Europeană propune cadrul financiar, statele membre negociază în Consiliu, iar Parlamentul European are rol în aprobarea finală. În practică, rezultatul este un compromis între contribuțiile statelor membre, prioritățile comune ale UE și presiunile politice interne din fiecare țară.

Fondurile europene, între alocare și absorbție

Pentru România, discuția despre fonduri europene are două dimensiuni: câți bani vor fi disponibili și cât de rapid pot fi folosiți. În ultimii ani, administrația publică, autoritățile locale și beneficiarii privați au depins de fondurile europene pentru investiții care nu puteau fi susținute integral din bugetul național.

Politica de coeziune rămâne importantă mai ales pentru regiunile cu decalaje mari față de media UE. În același timp, competiția pentru bani europeni obligă autoritățile să pregătească proiecte mature, să respecte termenele și să evite blocajele de implementare.

În următoarea etapă, miza pentru România va fi dublă: apărarea unei alocări consistente în bugetul UE post-2027 și creșterea capacității interne de a transforma fondurile în proiecte vizibile pentru cetățeni.