Emil Boc leagă fondurile de coeziune de securitatea UE

Emil Boc a transmis vineri, 2 octombrie 2026, că politica de coeziune trebuie să rămână în centrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene, într-un context în care finanțările pentru regiuni sunt discutate împreună cu noile priorități europene de securitate, competitivitate și tranziție verde. Primarul municipiului Cluj-Napoca a relatat că a susținut această poziție la București, la conferința „Regions Driving Europe’s Future: Strengthening and Modernising Cohesion Policy”, organizată de EPP-CoR.

Mesajul său plasează fondurile europene într-o miză mai largă decât investițiile locale: capacitatea Uniunii Europene de a reduce decalajele dintre regiuni, de a sprijini comunitățile de frontieră și de a finanța proiecte mari de infrastructură în următorul exercițiu bugetar.

Boc: viitorul buget al UE înseamnă viitorul Europei

Emil Boc a scris pe pagina sa de Facebook că „Viitorul buget al Uniunii Europene înseamnă, de fapt, viitorul Europei” și că politica de coeziune „trebuie să rămână în centrul proiectului european”.

Primarul Clujului a prezentat coeziunea ca pe un instrument care nu se limitează la investiții și fonduri europene, ci ține de capacitatea Uniunii de a menține legătura dintre regiuni, de a reduce diferențele de dezvoltare și de a oferi comunităților șansa de a se consolida.

„Politica de coeziune nu înseamnă doar investiții și fonduri europene. Este unul dintre elementele care țin Europa unită, reduc diferențele dintre regiuni și oferă comunităților șansa de a se dezvolta”, a scris Emil Boc.

El a adăugat că discuția despre bugetul multianual al UE este, în esență, o discuție despre direcția politică și economică a Europei pentru următorii ani.

Regiunile de frontieră, prezentate ca zone strategice

În mesajul său, Boc a legat politica de coeziune de actualul context de securitate, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra comunităților europene.

Primarul a relatat că, la nivel local, administrațiile au simțit sprijinul Uniunii Europene prin flexibilitatea politicii de coeziune, care a permis aplicarea unor mecanisme pentru sprijinirea refugiaților ucraineni și integrarea lor în orașele europene.

În această logică, regiunile aflate la frontierele Uniunii Europene nu mai sunt descrise doar ca zone periferice, ci ca zone strategice pentru securitatea și reziliența Europei. Pentru aceste comunități, investițiile în dezvoltare economică, infrastructură și servicii publice devin relevante nu doar pentru calitatea vieții, ci și pentru stabilitatea întregului proiect european.

💡 WoW Pulse | De ce contează coeziunea după 2027
Politica de coeziune este una dintre principalele pârghii prin care Uniunea Europeană finanțează reducerea decalajelor dintre regiuni. Pentru România, miza viitorului buget nu este doar suma totală alocată, ci și modul în care noile reguli vor permite finanțarea proiectelor mari de transport, dezvoltare urbană, servicii publice și tranziție verde.

Metroul din Cluj, exemplu în dezbaterea de la București

Emil Boc a indicat proiectele majore din Cluj-Napoca drept exemple ale impactului pe care fondurile europene îl pot avea asupra mobilității urbane și dezvoltării metropolitane.

Primarul a menționat metroul din Cluj-Napoca, trenul metropolitan și centura metropolitană ca proiecte susținute prin fonduri europene și prin cooperarea dintre administrația locală, autoritățile naționale, Comisia Europeană și Parlamentul European.

Boc a relatat că europarlamentarul Siegfried Mureșan a evidențiat, în cadrul dezbaterii, proiectul metroului de la Cluj ca exemplu al impactului pe care investițiile europene îl pot avea asupra mobilității urbane.

Pentru Cluj-Napoca, aceste proiecte sunt relevante într-o zonă metropolitană aflată sub presiune demografică, economică și rutieră. În același timp, ele sunt folosite în dezbaterea europeană ca argument pentru menținerea unei politici de coeziune capabile să finanțeze infrastructură mare la nivel local și regional.

Propunerea Comisiei nu este încă un buget votat

Discuția are loc în contextul negocierilor pentru cadrul financiar multianual 2028–2034. Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 o propunere de buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă aceasta nu reprezintă bugetul final al Uniunii Europene.

Adoptarea cadrului financiar multianual necesită acordul statelor membre în Consiliu, cu unanimitate, și aprobarea Parlamentului European.

În propunerea Comisiei, finanțarea totală a Planurilor naționale și regionale de parteneriat ar urma să ajungă la aproximativ 865 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 450 de miliarde de euro ar fi dedicate coeziunii, dezvoltării rurale și comunităților de pescuit, iar minimum 218 miliarde de euro ar fi rezervate regiunilor mai puțin dezvoltate.

Pentru România, miza negocierilor este dublă: nivelul alocărilor și condițiile de accesare. Proiectele mari depind nu doar de sumele disponibile la nivel european, ci și de viteza de pregătire, maturitatea investițiilor și capacitatea administrațiilor de a respecta noile reguli.

EPP-CoR a organizat conferința împreună cu lideri PPE

Conferința de la București a fost prezentată de EPP-CoR ca o reuniune comună a grupurilor PPE din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor, într-un moment important pentru dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune și următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

Potrivit EPP-CoR, discuțiile au vizat modernizarea politicii de coeziune și menținerea unui parteneriat puternic între Uniunea Europeană, orașe și regiuni.

Emil Boc a sintetizat miza politică a dezbaterii prin formula: „Bugetul nostru este viitorul nostru”.