România cere fonduri UE mai mari pentru agricultură și coeziune în perioada 2028–2034, alături de alte 15 state membre. Declarația comună, anunțată la 26 mai 2026, urmărește menținerea acestor politici între prioritățile bugetare ale Uniunii, fără să stabilească deocamdată sumele care ar reveni României.
Demersul este o poziție de negociere pentru următorul cadru financiar multianual al UE. Valoarea finală a bugetului, distribuirea fondurilor și condițiile de accesare vor fi stabilite ulterior, în urma negocierilor dintre statele membre și instituțiile europene.
Cine susține declarația comună
Inițiativa reunește România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Este vorba despre state din sudul, centrul și estul Uniunii Europene, care susțin ca Politica Agricolă Comună și politica de coeziune să păstreze un rol important în bugetul european de după 2027, potrivit AGERPRES.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a inițiat declarația comună privind viitorul buget al UE. Potrivit G4Media, obiectivul este creșterea alocărilor pentru agricultură și fondurile de coeziune în exercițiul financiar 2028–2034.
Ce cer, concret, cele 16 state
Declarația urmărește alocări mai mari pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune pe durata celor șapte ani ai viitorului cadru financiar. Cele două domenii au efecte directe asupra fermierilor, administrațiilor publice, infrastructurii și regiunilor cu niveluri diferite de dezvoltare.
Statele semnatare susțin, de asemenea, o abordare mai flexibilă pentru finanțarea bugetului Uniunii. Printre variantele menționate se numără identificarea unor noi surse de venit, rambursarea mai graduală a datoriei asociate fondului european de redresare și posibilitatea emiterii unor obligațiuni comune pentru investiții considerate esențiale, relatează AGERPRES.
Aceste propuneri nu reprezintă însă decizii adoptate. Ele exprimă o poziție politică menită să influențeze negocierile privind dimensiunea viitorului buget, prioritățile de finanțare și regulile aplicabile programelor europene.
De ce este importantă politica de coeziune pentru România
Politica de coeziune finanțează investiții în infrastructură, dezvoltare urbană, utilități și reducerea diferențelor dintre regiuni. Pentru România, miza viitorului cadru financiar ține de capacitatea autorităților de a pregăti și susține proiecte în transport, servicii publice, economie locală și dezvoltare regională.
Negocierea nu privește doar suma totală disponibilă la nivelul UE. Contează și procentul alocat politicii de coeziune, modul în care fondurile sunt împărțite între state și regiuni, precum și prioritățile și condițiile stabilite pentru accesarea banilor.
Prin urmare, un buget european mai mare nu ar însemna automat alocări mai mari pentru fiecare țară. Rezultatul pentru România va depinde de formula de distribuire și de regulile convenite pentru perioada 2028–2034.
Miza pentru fermieri și comunitățile rurale
Politica Agricolă Comună are un rol distinct pentru fermieri și zonele rurale. Finanțările europene pot susține veniturile agricole, modernizarea fermelor și investițiile destinate creșterii competitivității.
Cererea celor 16 state urmărește ca agricultura să își păstreze o pondere consistentă în viitorul buget al Uniunii. O reducere a resurselor disponibile ar restrânge spațiul pentru intervențiile destinate fermierilor, în timp ce o alocare mai consistentă ar putea menține sau extinde programele finanțate prin PAC.
Declarația comună nu stabilește valoarea sprijinului care ar urma să fie disponibil pentru România. Această valoare va depinde de acordul final asupra bugetului și de regulile de distribuire a fondurilor.
Apărarea și digitalizarea complică împărțirea resurselor
Viitorul buget european trebuie să răspundă simultan mai multor priorități: securitate și apărare, energie, competitivitate, digitalizare, tranziție economică și dezvoltare regională.
Potrivit G4Media, unele state care contribuie la bugetul UE susțin direcționarea unei părți mai mari a fondurilor către apărare și digitalizare. În același timp, este discutată și condiționarea finanțărilor de îndeplinirea unor reforme.
Această competiție între priorități explică de ce statele semnatare insistă asupra menținerii agriculturii și coeziunii în centrul viitorului cadru financiar. Disputa nu se referă doar la creșterea bugetului, ci și la împărțirea resurselor între politicile tradiționale și obiectivele nou accentuate la nivel european.
Declarația deschide negocierile, nu stabilește alocările
Inițiativa celor 16 state transmite instituțiilor europene că agricultura și politica de coeziune trebuie să rămână priorități bugetare pentru anii 2028–2034. Ea pune în discuție atât nivelul finanțărilor, cât și sursele de venit și regulile de utilizare a fondurilor.
România a inițiat declarația împreună cu celelalte 15 state membre, potrivit Mediafax. Forma finală a bugetului va rezulta din negocierile europene, iar impactul asupra beneficiarilor români va putea fi evaluat după stabilirea cadrului financiar și a programelor aferente.
