Proiect pentru Ziua Drapelului: ceremonii în toate școlile și amenzi de până la 30.000 de lei
Textul PL-x 465/2023 nu introduce excepții în funcție de limba de predare sau de structura etnică a unei localități. Dacă proiectul ar fi adoptat în forma actuală, aceleași reguli pentru Ziua Drapelului s-ar aplica unităților cu predare în limba maghiară și municipiilor reședință de județ, inclusiv celor din Covasna, Harghita sau Mureș. Propunerea prevede ceremonii în școli, „Piețe ale Tricolorului”, participarea oficialităților și amenzi care ajung până la 30.000 de lei.

Un proiect parlamentar privind Ziua Drapelului Național propune reguli detaliate pentru ceremoniile din 26 iunie, de la școli și administrații locale până la radio și televiziune. Potrivit textului oficial al proiectului de lege publicat de Camera Deputaților, PL-x 465/2023 nu prevede excepții în funcție de limba de predare sau de structura etnică a unei localități, astfel că, dacă ar fi adoptat în această formă, prevederile s-ar aplica inclusiv școlilor cu predare în limba maghiară și municipiilor reședință de județ din Covasna, Harghita sau Mureș.
Proiectul nu este lege și poate fi modificat sau respins la Camera Deputaților. Inițiativa a fost depusă în 2023 de 71 de parlamentari din mai multe grupuri politice, între care numeroși reprezentanți AUR și George Simion, iar Senatul a adoptat-o la 22 iunie 2023, în condițiile prevăzute de articolul 75 alin. (2) din Constituție.
Aceleași reguli pentru toate municipiile reședință de județ
Propunerea legislativă nu stabilește reguli în funcție de componența etnică a unei localități. Criteriul folosit este statutul administrativ.
Astfel, Bucureștiul și fiecare municipiu reședință de județ ar trebui să aibă o „Piață a Tricolorului”. Dacă textul ar fi adoptat fără modificarea acestei prevederi, regula s-ar aplica inclusiv la Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc și Târgu Mureș.
Consiliile locale ar trebui să stabilească amplasamentul în termen de 45 de zile de la promulgare, la propunerea primarului și în acord cu comandantul garnizoanei.
„Piața Tricolorului” ar urma să fie amenajată, pe cât posibil, în apropierea sediilor administrației publice locale.
💡 WoW Pulse | Proiectul folosește un criteriu administrativ
Textul nu introduce derogări în funcție de ponderea unei minorități naționale. Pentru „Piața Tricolorului” contează dacă localitatea este municipiu reședință de județ, nu structura etnică a populației.
Catarg de 30 de metri și drapel de 3 pe 2 metri
Proiectul merge până la stabilirea caracteristicilor tehnice ale amenajării.
În „Piața Tricolorului” ar trebui instalat un catarg cu înălțimea de 30 de metri, compus din cinci segmente.
Drapelul României arborat aici ar avea 3 metri lungime și 2 metri lățime și ar trebui înlocuit atunci când prezintă decolorări evidente sau deteriorări fizice.
Costurile pentru amenajarea și întreținerea spațiului ar reveni administrațiilor locale.
Nerespectarea obligației privind „Piața Tricolorului” ar putea fi sancționată, potrivit proiectului, cu o amendă între 10.000 și 30.000 de lei.
Oficialitățile participante ar trebui să sărute drapelul
Textul descrie în detaliu și ceremonia oficială de Ziua Drapelului.
Conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale sau înlocuitorii lor legali ar urma să participe la eveniment.
După prezentarea și binecuvântarea drapelului, oficialitățile prezente s-ar așeza în linie în fața acestuia, în ordinea de reprezentare protocolară.
Proiectul prevede apoi ca fiecare oficialitate prezentă să sărute Drapelul Național.
Ceremonialul ar continua cu ridicarea drapelului în timp ce este intonat Imnul Național și, în cadrul prevăzut de proiect, cu defilarea gărzii de onoare.
Pentru un oficial participant care refuză să sărute drapelul, textul propune o amendă între 5.000 și 10.000 de lei.
Ceremonii în toate școlile preuniversitare
Un capitol distinct privește școlile.
Formularea proiectului acoperă toate unitățile de învățământ preuniversitar și nu introduce o excepție pentru școlile sau secțiile cu predare în limbile minorităților naționale.
Dacă 26 iunie este zi lucrătoare, ceremonia ar urma să fie organizată la începutul cursurilor, sub autoritatea directă a directorului și în prezența corpului didactic.
Prin urmare, în forma textului transmis Camerei Deputaților, prevederea ar acoperi și școlile cu predare în limba maghiară din Covasna, Harghita, Mureș și din celelalte județe, precum și unitățile cu predare în alte limbi ale minorităților.
Discurs, evocare istorică, binecuvântare și Imnul Național
Proiectul stabilește și desfășurarea ceremoniei școlare.
Elevii și profesorii ar urma să se adune în spațiul stabilit, iar directorul să susțină un discurs. Elevi desemnați ar prezenta apoi o evocare istorică dedicată drapelului.
Drapelul ar fi adus la catarg, iar proiectul introduce un moment de binecuvântare realizat de preot sau profesorul de religie.
Textul prevede sărutarea drapelului de către preotul sau profesorul de religie, de director și de elevii desemnați să prezinte evocarea istorică.
Drapelul ar fi apoi ridicat pe catarg în timp ce asistența intonează Imnul Național al României.
Proiectul nu stabilește că fiecare elev trebuie să sărute drapelul. De asemenea, nu introduce un ceremonial diferit în funcție de limba în care se desfășoară cursurile.
Drapelul ar fi dus la biserică din 25 iunie
Pentru ceremoniile oficiale, pregătirile ar începe în seara zilei de 25 iunie.
Drapelul destinat arborării ar urma să fie depus într-o biserică din incinta unei unități militare sau într-o biserică având semnificație istorică pentru comunitatea locală.
În dimineața zilei de 26 iunie ar urma să aibă loc o slujbă de sfințire.
După ceremonia oficială, drapelul ar rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când ar fi coborât la ora 18:00.
Patru categorii de amenzi prevăzute de proiect
Pe lângă amenda de 10.000–30.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor privind „Piața Tricolorului”, proiectul stabilește alte trei categorii de sancțiuni.
Menținerea unui drapel deteriorat ar putea fi sancționată cu 1.000–2.500 de lei, iar refuzul unui oficial participant de a săruta Drapelul Național, cu 5.000–10.000 de lei.
Instituțiile audiovizuale publice și private ar trebui, la rândul lor, să aloce cel puțin 30 de minute din programul zilei de 26 iunie unor materiale dedicate Zilei Drapelului. Nerespectarea obligației ar putea atrage o amendă între 10.000 și 20.000 de lei.
Toate aceste sancțiuni sunt propuneri din textul legislativ și nu se aplică în prezent.
Ce spune proiectul despre neparticiparea oficialilor
Articolul 9 conține una dintre cele mai severe formulări ale inițiativei.
Textul proiectului califică refuzul explicit sau sustragerea voluntară a reprezentantului unei autorități publice de la participarea la ceremonia Zilei Drapelului, în condițiile descrise de propunere, drept abuz în serviciu, cu trimitere la sancționarea potrivit legii penale.
Prevederea trebuie privită strict ca parte a proiectului parlamentar. Eventualele sale efecte juridice ar depinde de forma finală adoptată și de aplicarea normelor penale relevante.
Reguli și pentru localitățile care nu sunt reședințe de județ
Proiectul tratează separat celelalte municipii, orașe și comune.
Acestea ar putea amenaja din proprie inițiativă o „Piață a Tricolorului”.
În localitățile fără unități sau subunități militare, evenimentul s-ar desfășura fără ceremonial militar. Primarul ar conduce ceremonia, asistat de voluntari, cu participarea poliției locale sau a șefului de post, iar Imnul Național ar putea fi redat prin mijloace tehnice.
Nici aceste prevederi nu introduc diferențieri în funcție de componența etnică a comunității.
Parlamentul, ambasadele și consulatele intră și ele în proiect
Camera Deputaților și Senatul ar trebui să marcheze Ziua Drapelului printr-o sesiune omagială a Parlamentului.
Proiectul stabilește obligații și pentru ambasadele și consulatele României. Reprezentanțele ar urma să organizeze o conferință despre semnificația Zilei Drapelului, cu participarea reprezentanților comunităților românești, precum și ridicarea drapelului în acordurile Imnului Național.
Proiectul este la Camera Deputaților și poate fi modificat
Inițiativa a fost înregistrată la Senat la 15 martie 2023, iar la 24 aprilie a primit numărul L239/2023.
Senatul a adoptat propunerea la 22 iunie 2023, în condițiile articolului 75 alin. (2) din Constituție, iar documentul a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere pe 28 iunie 2023, sub numărul PL-x 465/2023.
La Camera Deputaților, proiectul a fost trimis pentru raport către Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Guvernul a transmis la 18 iulie 2023 un punct de vedere negativ, iar fișa legislativă consemnează și primirea unui aviz al Comisiei pentru învățământ la 27 mai 2025.
Camera Deputaților este forul decizional. Proiectul poate fi modificat, adoptat sau respins, astfel încât prevederile analizate aici trebuie raportate la forma transmisă Camerei Deputaților, nu la o lege deja adoptată.
Dacă propunerea va deveni lege, aceasta ar abroga actuala Lege nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național.




