Ascultă articolul
Oficial din Ministerul Energiei: avem o problemă de guvernanță
România are „o problemă de guvernanță corporativă în energie”, afirmă Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei.
Afirmarea lui Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei România, despre faptul cǎ România are „o problemă de guvernanță corporativă în energie”, care indică schimbările succesive de conducere și deficiențele în gestionarea proiectelor printre factorii care au contribuit la întârzierile unor investiții energetice majore. Oficialul a menționat Complexul Energetic Oltenia și proiectele de la Turceni, Ișalnița, Iernut și Mintia, într-un moment în care România are nevoie de noi capacități de producție.
Declarația mută o parte din discuție spre modul în care sunt conduse companiile și urmărite investițiile. Elisei nu atribuie însă întârzierile unei singure cauze și nici nu stabilește responsabilități individuale pentru fiecare proiect.
Sorin Elisei: problema trebuie recunoscută și tratată mai serios
Sorin Elisei a făcut declarațiile luni seară, 31 august, într-un interviu acordat TVR Info. Întrebat despre situația sistemului energetic și despre noile capacități de producție, secretarul general al Ministerului Energiei a vorbit despre un cumul de factori.
„Avem și o problemă de guvernanță corporativă în energie și ar trebui să o recunoaștem și să o tratăm mai serios”, a declarat Sorin Elisei.
El a vorbit despre schimbările repetate de management și despre dificultățile de gestionare și monitorizare a unor investiții importante.
Interviul TVR Info cu Sorin Elisei
Lista oferită de oficial este relevantă: Complexul Energetic Oltenia, Turceni, Ișalnița, Iernut și Mintia. Proiectele nu au însă aceeași structură de proprietate, aceiași investitori sau aceleași cauze ale întârzierilor. Enumerarea lor nu demonstrează existența unei cauze comune și nici nu permite atribuirea tuturor problemelor exclusiv guvernanței corporative.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă „guvernanță corporativă” în energie?
În cazul companiilor energetice, guvernanța corporativă privește modul în care sunt selectați și supravegheați administratorii și directorii, cum sunt luate deciziile și cum sunt stabilite și urmărite obiectivele de investiții. Continuitatea conducerii și responsabilitățile clar definite pot deveni importante mai ales pentru proiectele care se desfășoară pe parcursul mai multor ani.
Turceni și Ișalnița, proiecte importante pentru tranziția de la cărbune
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia prevedea construirea unei centrale pe gaze naturale de aproximativ 475 MW la Turceni și a uneia de aproximativ 850 MW la Ișalnița.
Investițiile fac parte din transformarea mixului de producție al companiei și din procesul de reducere a dependenței de lignit, într-un program de restructurare și decarbonare care ajunge până în 2026.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia
Elisei include proiectele de la Turceni și Ișalnița în discuția despre investițiile care nu au avansat conform planurilor și invocă, în context mai larg, schimbările succesive de conducere.
Întârzierile sunt relevante pentru întregul sistem energetic deoarece noile centrale pe gaze au fost gândite inclusiv pentru perioada în care capacitățile pe lignit sunt reduse. Dacă retragerea unor grupuri vechi și intrarea în funcțiune a noilor capacități nu sunt sincronizate, sistemul poate rămâne pentru o perioadă cu mai puține surse controlabile de producție decât era prevăzut.
Iernut: un proiect aproape finalizat, dar întârziat
Centrala de la Iernut este unul dintre cele mai vizibile exemple de investiție energetică prelungită mult peste calendarul inițial.
Noua centrală Romgaz are o capacitate de aproximativ 430 MW. În prezentarea rezultatelor preliminare pentru 2025, compania indica un stadiu fizic de realizare de aproximativ 98% pentru proiectul la cheie.
Romgaz — prezentarea rezultatelor preliminare pentru 2025
Romgaz reziliase în octombrie 2025 contractul cu executantul Duro Felguera, invocând neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
La 31 august 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că peste 30 de contracte cu subcontractori au trebuit refăcute sau preluate direct de Romgaz după blocarea proiectului. Contractele necesare relansării lucrărilor ar urma să devină operaționale până la jumătatea lunii septembrie, finalizarea lucrărilor fiind vizată până la sfârșitul anului 2026. Producția la capacitate este estimată pentru primul trimestru din 2027.
AGERPRES — stadiul lucrărilor la centrala Iernut
Exemplul Iernut arată și de ce responsabilitatea trebuie analizată separat pentru fiecare investiție: aici, problemele contractuale cu executantul reprezintă o componentă documentată a întârzierii.
Mintia trebuie analizată separat
Mintia are un model diferit. Noua centrală este o investiție privată dezvoltată de Mass Global Energy Rom, nu un proiect administrat în același mod precum investițiile companiilor energetice controlate de stat.
Guvernul anunța la 6 iunie 2026 că investiția, evaluată la peste 1,2 miliarde de euro, ajunsese la un stadiu de realizare de 83%. Centrala are o capacitate planificată de aproximativ 1.700 MW, iar în acel moment începerea producției era estimată pentru septembrie 2026. Printre punctele critice se aflau racordarea la rețeaua electrică și asigurarea alimentării cu gaze.
AGERPRES — comunicatul Guvernului privind centrala Mintia
Includerea Mintia în enumerarea lui Elisei nu înseamnă că problemele proiectului au aceleași cauze ca la Iernut, Turceni sau Ișalnița. Cazul arată însă importanța coordonării dintre dezvoltatori, infrastructura de transport și instituțiile implicate atunci când o capacitate de asemenea dimensiuni trebuie integrată în sistem.
Costurile centralelor pe gaze s-au schimbat
Managementul nu este singura explicație oferită de secretarul general al Ministerului Energiei.
Elisei spune că, în urmă cu patru-cinci ani, costul construirii unei centrale pe gaze era de aproximativ 600.000–700.000 de euro pentru fiecare MW instalat, iar în prezent costul este aproximativ dublu.
Această creștere poate afecta proiectele concepute și bugetate în alte condiții economice, în special atunci când investițiile sunt amânate și trebuie reevaluate la prețurile actuale.
News.ro — explicațiile lui Sorin Elisei privind costurile centralelor pe gaze
Cine răspunde pentru proiectele energetice întârziate ani întregi?
Afirmația lui Sorin Elisei ridică o problemă mai largă decât situația unei singure centrale: dacă managementul și monitorizarea au contribuit la întârzieri, responsabilitatea trebuie stabilită pentru fiecare investiție în parte.
Asta presupune separarea deciziilor luate de conducerile companiilor și de acționari de problemele constructorilor, procedurile de achiziție, finanțare, autorizare, racordare și schimbările de costuri intervenite pe parcurs.
Miza finală este măsurabilă în capacități care produc efectiv energie. Elisei estimează că, în 2027, oferta internă ar putea ajunge să depășească cererea odată cu intrarea în funcțiune a unor noi investiții.
Pentru sistemul energetic românesc, diferența decisivă va fi astfel între megawații prevăzuți în proiecte și cei care ajung efectiv să producă energie la termenele asumate.
