Depozitele de gaze, cu 12 puncte sub anul trecut. Ce spune Ministerul

România începe septembrie 2026 cu depozitele subterane de gaze naturale umplute la 71,46%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) pentru 31 august, ora 06:00 CEST. Nivelul confirmă estimarea de aproximativ 70% prezentată de Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, și este cu circa 12 puncte procentuale sub valoarea de aproximativ 82% indicată de acesta pentru aceeași perioadă din 2025. Oficialul spune însă că, în acest moment, nu vede motive pentru apariția unor probleme de alimentare în iarna care urmează.

Diferența față de anul trecut este relevantă, dar nu trebuie confundată cu o scădere echivalentă a capacității României de a-și acoperi consumul. Depozitele sunt doar una dintre sursele disponibile în sezonul rece, alături de producția internă curentă și fluxurile de import.

Datele GIE: România are depozitele umplute la 71,46%

Datele oficiale disponibile prin platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe oferă o imagine mai precisă decât estimarea de aproximativ 70% comunicată de reprezentantul Ministerului Energiei.

La 31 august 2026, ora 06:00 CEST, România avea în depozite 24,20 TWh de gaze, reprezentând 71,46% din capacitatea de înmagazinare.

La nivelul Uniunii Europene, gradul de umplere era de 65,44%, cu 739,61 TWh de gaze stocate. România se afla astfel cu aproximativ șase puncte procentuale peste nivelul agregat al UE la momentul raportării.

Gas Infrastructure Europe – datele AGSI privind depozitele de gaze

Cifrele sunt dinamice și se modifică zilnic pe măsură ce operatorii injectează sau extrag gaze. Din acest motiv, orice comparație trebuie asociată unei date exacte.

Ministerul: anul trecut eram la aproximativ 82%

Sorin Elisei a declarat în seara de 31 august, la TVR Info, că România se află într-o poziție mai slabă decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Cred că suntem undeva în jur de 70%, faţă de cum era ziua de astăzi, de anul trecut, 82%.”

Datele GIE disponibile ulterior confirmă ordinul de mărime indicat de oficial: 71,46%.

Diferența față de valoarea de aproximativ 82% indicată pentru anul trecut este de circa 10,5 puncte procentuale dacă folosim cifra GIE de 71,46%, respectiv aproximativ 12 puncte dacă sunt comparate valorile rotunjite de 70% și 82% utilizate de Elisei.

Este importantă această formulare: vorbim despre puncte procentuale, nu despre o reducere cu 12% a cantității de gaze din depozite.

Declarațiile secretarului general al Ministerului Energiei au fost publicate de News.ro în primele minute ale zilei de 1 septembrie.

De ce depozitele sunt mai puțin pline

Explicația prezentată de Elisei este în primul rând legată de preț.

Înmagazinarea presupune cumpărarea gazului înainte de sezonul rece, iar achizițiile făcute la cotații ridicate în timpul verii se reflectă ulterior în costul gazului extras iarna.

Oficialul a atras atenția că prețul gazelor a crescut semnificativ și că introducerea în depozite a unor volume cumpărate scump înseamnă că acestea vor fi disponibile în sezonul rece la un cost corespunzător mai ridicat.

Acesta este motivul pentru care nivelul stocurilor și prețul gazelor trebuie analizate împreună: umplerea mai rapidă a depozitelor crește rezerva disponibilă, dar costul la care sunt achiziționate volumele contează pentru economia întregului proces.

90% este ținta indicată de Sorin Elisei, nu un prag prezentat ca garanție

O altă clarificare importantă privește cifra de 90%.

Aceasta trebuie atribuită explicit declarației lui Sorin Elisei și nu prezentată, fără context, drept un prag unic care ar decide dacă România este sau nu pregătită pentru iarnă.

Oficialul Ministerului Energiei a spus că, în evaluarea sa, România s-ar putea descurca și dacă ar intra în sezonul rece cu un grad de umplere de aproximativ 80%, față de ținta de 90%.

„Cred că dacă intrăm cu un grad de umplere de 80%, faţă de 90% ţintă, ne vom descurca în iarna viitoare.”

Este o evaluare a reprezentantului Ministerului Energiei, nu o garanție că un asemenea nivel ar fi suficient indiferent de temperaturi, consum, producție sau situația regională.

💡 WoW Pulse | Sunt suficiente rezervele dacă iarna va fi dificilă?
Cei 71,46% din depozite nu reprezintă 71,46% din necesarul total de gaze al României pentru o iarnă. În sezonul rece, depozitele funcționează împreună cu producția internă curentă și cu fluxurile de gaze disponibile din exterior. O iarnă mai rece poate crește însă consumul și ritmul de extracție, motiv pentru care contează atât nivelul atins înaintea sezonului rece, cât și evoluția producției și a pieței regionale.

România este sub nivelul propriu din 2025, dar peste media actuală a UE

Situația de la începutul lunii septembrie are două repere diferite.

Primul este comparația cu România de anul trecut: aici, nivelul este clar mai redus.

Al doilea este comparația cu restul Uniunii Europene. Datele GIE pentru 31 august arată 71,46% în România, față de 65,44% la nivelul UE.

Această diferență nu înseamnă automat că România este mai bine protejată decât toate celelalte state. Capacitatea depozitelor, consumul, producția internă, infrastructura de transport și accesul la surse externe diferă semnificativ de la o țară la alta.

Comparația este utilă mai ales pentru a arăta că nivelul românesc de aproximativ 70% nu trebuie interpretat izolat ca un semnal de criză.

Gradul de umplere nu arată singur cât gaz are România pentru iarnă

Depozitele subterane sunt concepute în special pentru a muta volume de gaze din perioadele cu cerere mai mică spre lunile cu consum ridicat.

România continuă însă să producă gaze și în timpul iernii. În funcție de situația pieței și a infrastructurii regionale, sistemul poate utiliza și volume provenite din exterior.

Prin urmare, securitatea aprovizionării depinde de mai multe variabile simultan: stocuri, producție internă, importuri, temperaturi și consum.

Acesta este și motivul pentru care diferența față de 2025 merită urmărită fără a fi transformată într-o predicție privind o eventuală penurie.

Prețul gazului este o problemă separată de existența lui fizică

Pentru populație, discuția despre iarnă are două componente care se suprapun doar parțial: există suficient gaz și cât va costa acesta?

Sorin Elisei a precizat că măsurile privind prețurile pentru populație și sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt valabile până în aprilie 2027.

Tocmai costul înmagazinării explică o parte din prudența privind cumpărarea gazelor în această vară. Un volum achiziționat la un preț ridicat nu devine mai ieftin doar pentru că este păstrat în depozit până la iarnă.

Pentru următoarele săptămâni, indicatorul relevant nu va fi doar comparația cu cele aproximativ 82 de procente de anul trecut, ci ritmul în care nivelul actual de 71,46% continuă să crească înaintea sezonului rece.

Mesajul Ministerului Energiei rămâne, deocamdată, unul prudent: România pornește toamna cu depozitele mai puțin pline decât anul trecut, însă oficialul instituției nu vede în prezent motive pentru probleme de alimentare și consideră gestionabil inclusiv un scenariu în care nivelul de intrare în iarnă ar fi în jurul valorii de 80%.