Noi negocieri la Cotroceni: cine poate strânge majoritatea?

Președintele Nicușor Dan reia marți, 1 septembrie 2026, negocierile pentru formarea unui guvern cu puteri depline, după aproape patru luni de interimat și două tentative eșuate. PSD merge la discuții cu Sorin Grindeanu drept propunere pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan. Niciunul nu este însă premier desemnat, iar întrebarea centrală este cine poate construi majoritatea necesară în Parlament.

Noua rundă de discuții coincide cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Blocajul durează din luna mai: prima încercare de formare a unui guvern s-a oprit înainte de votul Parlamentului, iar a doua a ajuns la vot, dar nu a obținut majoritatea necesară.

Grindeanu este propunerea PSD, nu premier desemnat

Statutul lui Sorin Grindeanu este important pentru înțelegerea negocierilor. Liderul PSD și-a asumat candidatura partidului pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României.

Grindeanu a confirmat luni, 31 august, că PSD va merge la Cotroceni cu propria propunere de premier și că este pregătit să își asume funcția. El a precizat însă că desemnarea este decizia președintelui Nicușor Dan, potrivit AGERPRES.

Diferența este esențială. Partidele își pot prezenta candidații în cadrul consultărilor, dar desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru îi aparține șefului statului. Ulterior, candidatul desemnat trebuie să construiască echipa guvernamentală și să obțină votul de încredere al Parlamentului.

PSD a decis totodată că nu va susține un guvern din care nu face parte.

PSD are 127 de voturi. De unde poate veni restul majorității?

Grindeanu intră în negocieri fără o majoritate parlamentară deja constituită.

PSD poate garanta 127 de voturi proprii, potrivit declarațiilor liderului partidului relatate de News.ro.

Pentru învestirea Guvernului este necesar votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce în actuala configurație înseamnă cel puțin 233 de voturi. PSD are astfel nevoie de sprijin suplimentar pentru ca un cabinet condus de Grindeanu să poată trece de Parlament.

Social-democrații iau în calcul un guvern minoritar PSD sau o formulă construită în jurul partidului împreună cu alte formațiuni. Grindeanu a indicat și obiectivul politic ca România să aibă un guvern cu puteri depline până la 15 septembrie, termen care depinde însă de rezultatul negocierilor.

PNL, USR și UDMR rămân în spatele lui Siegfried Mureșan

Cealaltă formulă politică este construită în jurul liberalului Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.

PNL și USR resping participarea într-un guvern alături de PSD, conform pozițiilor prezentate înaintea începerii sesiunii parlamentare. UDMR își menține, deocamdată, sprijinul pentru candidatura lui Mureșan.

Kelemen Hunor a arătat că acordul dintre cele trei formațiuni rămâne în vigoare până la o nouă desemnare făcută de președinte.

Situația este însă similară dintr-un punct de vedere esențial: nici formula PNL-USR-UDMR nu dispune singură de voturile necesare instalării Guvernului.

Radio România sintetizează pozițiile cu care principalele partide intră în negocierile reluate odată cu noua sesiune parlamentară.

💡 WoW Pulse | Cine poate strânge majoritatea necesară pentru a scoate România din blocaj?
Grindeanu și Mureșan sunt propunerile politice ale celor două tabere principale, nu premieri desemnați. Diferența o vor face voturile pe care fiecare formulă le poate atrage în Parlament. PSD pornește cu 127 de voturi proprii, iar PNL, USR și UDMR nu ating singure pragul necesar. De aceea, cheia negocierilor nu este doar numele candidatului, ci compromisul politic care poate produce o majoritate.

Aproape patru luni de interimat: cum s-a ajuns aici

Actualul blocaj guvernamental a început după căderea Guvernului Bolojan, la 5 mai 2026. Între acel moment și 1 septembrie sunt 119 zile calendaristice, astfel că România se apropie de patru luni de interimat.

În această perioadă au existat două tentative distincte de instalare a unui nou Executiv.

4 iunie: Eugen Tomac este desemnat premier

Prima încercare a început pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat pentru funcția de prim-ministru. Desemnarea a fost anunțată după consultările purtate de președinte cu formațiunile parlamentare, potrivit Radio România.

Tomac nu a ajuns însă cu un cabinet la votul de învestitură.

14 iunie: Tomac renunță, iar Veștea este desemnat

După zece zile fără o majoritate suficientă, Eugen Tomac și-a depus mandatul pe 14 iunie.

În aceeași zi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, deschizând a doua încercare de formare a unui guvern.

Spre deosebire de Tomac, Veștea a reușit să ducă procedura până la votul Parlamentului.

22 iunie: Cabinetul Veștea cade la vot

Pe 22 iunie, Parlamentul a respins guvernul propus de Adrian Veștea.

Cabinetul a primit 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, insuficiente pentru învestire. Rezultatul votului a fost consemnat de TVR Info.

Cele două tentative au eșuat, așadar, în etape diferite: Tomac s-a retras înainte de votul Parlamentului, în timp ce Veștea a ajuns la vot, dar nu a obținut majoritatea necesară.

În iulie și august, Nicușor Dan nu a făcut o nouă desemnare, în timp ce negocierile dintre partide au continuat.

De ce negocierile din 1 septembrie contează

Începerea sesiunii parlamentare de toamnă mută din nou presiunea asupra partidelor. După două încercări nereușite, o a treia nominalizare fără perspectiva unei majorități ar putea prelungi blocajul.

Tabloul politic de la începutul zilei rămâne fragmentat. PSD îl propune pe Grindeanu și vrea să participe la guvernare; PNL, USR și UDMR îl susțin pe Mureșan; AUR cere alegeri anticipate.

Nicușor Dan trebuie să decidă următoarea desemnare după consultările politice, dar numirea unui candidat nu este suficientă pentru instalarea unui guvern. Testul real rămâne votul Parlamentului.

După eșecurile Tomac și Veștea, negocierile din 1 septembrie au astfel o miză precisă: găsirea unei formule care să transforme una dintre propunerile politice într-un guvern capabil să obțină majoritatea parlamentară.