Pădurile României, monitorizate din satelit și cu inteligență artificială

România a finalizat componentele PNRR ale unui sistem digital care schimbă modul în care sunt supravegheate pădurile și transporturile de lemn, a anunțat luni, 31 august 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Valoarea totală indicată de ministră pentru proiect este de 272,605 milioane de lei. Dincolo de dimensiunea investiției, elementul esențial este integrarea celor trei tehnologii într-un singur mecanism de control: satelitul urmărește schimbările din vegetație, camerele verifică transporturile de lemn, iar LiDAR permite construirea unei reprezentări digitale detaliate a fondului forestier.

Diana Buzoianu: toate componentele PNRR au fost realizate și recepționate

Diana Buzoianu a anunțat finalizarea proiectului printr-un mesaj publicat luni, precizând că etapa finanțată prin PNRR a fost încheiată.

„Toate componentele din PNRR ale proiectului au fost realizate și recepționate.”

Potrivit ministrei, sistemul reunește trei tehnologii: monitorizarea pădurilor prin imagini satelitare, supravegherea video a transporturilor de materiale lemnoase cu ajutorul inteligenței artificiale și scanarea pădurilor prin tehnologie LiDAR.

Datele prezentate acum de Buzoianu confirmă obiectivele stabilite de Ministerul Mediului încă de la lansarea investiției. Proiectul oficial, denumit „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizarea pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat”, a fost finanțat prin Componenta 7 – Transformare digitală a PNRR.

Aproximativ 70.000 km² de vegetație forestieră, urmăriți din satelit

Prima componentă permite monitorizarea prin satelit a unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați de vegetație forestieră.

Sistemul compară imaginile și poate genera alerte atunci când detectează modificări ale vegetației în zone în care nu există documente care să justifice intervențiile.

Practic, tehnologia nu stabilește singură că într-un anumit loc s-a produs o tăiere ilegală. Rolul său este să identifice schimbările și să indice autorităților zonele care trebuie verificate.

Documentația oficială a Ministerului Mediului arată că platforma a fost proiectată inclusiv pentru suprapunerea modificărilor detectate prin satelit cu informațiile despre tăierile autorizate existente în SUMAL 2.0. În acest mod pot fi delimitate zonele în care dispariția vegetației nu are o justificare cunoscută. (Ministerul Mediului)

💡 WoW Pulse | Ce se schimbă pentru controalele din păduri?
Sistemul nu înlocuiește inspectorii și verificările făcute în teren. El funcționează ca un filtru digital: cantități foarte mari de informații pot fi analizate automat, iar alertele pot direcționa echipele de control către zonele sau transporturile unde apar neconcordanțe.

350 de puncte cu camere vor verifica transporturile de lemn

A doua componentă mută controlul digital și pe drumuri.

România va avea 350 de puncte de monitorizare video a transporturilor de material lemnos. Camerele sunt conectate la sistemul informatic, iar datele captate pot fi comparate cu informațiile declarate în SUMAL.

Diana Buzoianu explică faptul că mecanismul poate genera o alertă atunci când un vehicul este surprins transportând lemn fără ca în sistem să existe avizul corespunzător.

Inteligența artificială este folosită în procesarea informațiilor obținute de camere. Ministerul Mediului preciza încă din etapa de implementare că punctele de monitorizare sunt concepute pentru identificarea vehiculelor și verificarea datelor asociate transporturilor.

Este o diferență importantă față de controalele exclusiv în teren: autoritățile primesc un mecanism suplimentar de selecție a transporturilor care necesită verificări.

Ministerul a confirmat în documentele oficiale atât existența celor 350 de puncte, cât și integrarea tehnologiei cu SUMAL. (Ministerul Mediului)

LiDAR va crea un model digital al pădurilor

A treia componentă este tehnologia LiDAR, utilizată pentru scanarea fondului forestier.

LiDAR folosește impulsuri laser pentru măsurarea foarte precisă a distanțelor și structurii suprafețelor scanate. În cazul pădurilor, informațiile obținute permit realizarea unor modele digitale și analiza structurii vegetației.

„Practic, se va putea realiza un model digital al pădurilor din România”, a explicat Diana Buzoianu.

Această componentă completează imaginile satelitare. Satelitul permite urmărirea schimbărilor pe suprafețe foarte mari, în timp ce datele LiDAR pot oferi informații tridimensionale mult mai detaliate despre teren și vegetație.

Datele ajung în SUMAL

Piesa care leagă cele trei componente este sistemul informatic folosit pentru trasabilitatea materialelor lemnoase.

Buzoianu precizează că sistemul rezultat din proiect este interconectat cu SUMAL. Ministerul Mediului anunțase anterior și că informațiile furnizate de imaginile satelitare, camere și senzorii LiDAR vor fi integrate în SUMAL 2.0, iar ulterior în viitorul SUMAL 3.0. (Ministerul Mediului)

Asta permite corelarea unei imagini surprinse pe drum sau a unei schimbări detectate într-o pădure cu informațiile administrative existente deja în sistem.

Un exemplu este identificarea unui vehicul care transportă lemn: datele captate de camere pot fi confruntate cu cele declarate în SUMAL, iar o neconcordanță poate genera o alertă pentru autoritățile de control.

Investiție de 272,605 milioane de lei

Diana Buzoianu indică o valoare totală a proiectului de 272,605 milioane de lei.

Suma corespunde valorii cu TVA anunțate de Ministerul Mediului în documentele inițiale ale investiției: 272.605.200 de lei, respectiv aproximativ 46 de milioane de euro la momentul aprobării proiectului.

Investiția a fost concepută de la început pe cele trei direcții care ajung acum la finalul etapei PNRR: analiză satelitară, monitorizarea video a transporturilor și teledetecție LiDAR.

Finalizarea echipamentelor și sistemelor nu elimină însă nevoia controalelor clasice. Chiar Buzoianu subliniază această delimitare:

„Tehnologia nu înlocuiește controlul din teren, dar îl face mult mai eficient.”

Miza următoarei etape va fi utilizarea efectivă a volumului mare de date produs de noua infrastructură: transformarea alertelor automate în verificări rapide și, acolo unde sunt identificate nereguli, în măsuri luate de autoritățile cu atribuții de control.