Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Magistrați: plăți de 1,63 miliarde de euro pentru restanțe salariale
Guvernul a raportat la CEDO plăți de aproximativ 1,63 miliarde de euro pentru drepturi salariale ale magistraților. Curtea a respins cererile a cinci reclamanți, fără să anuleze hotărârile interne.
Statul român a achitat aproximativ 1,63 miliarde de euro pentru drepturi salariale ale magistraților, potrivit datelor transmise de Guvern Curții Europene a Drepturilor Omului. Totalul este de aproximativ 22 de ori mai mare decât suma raportată pentru celelalte ministere împreună. Cifrele apar în documentele cauzei „Pușcașu și alții împotriva României”, în care cinci judecători și foști judecători au contestat neplata integrală a unor restanțe.
Cum se formează suma de 1,63 miliarde de euro
Datele prezentate de Executiv și consemnate în documentele CEDO cuprind plăți efectuate de trei instituții, pentru intervale diferite:
Instituția | Perioada indicată | Suma plătită, aproximativ |
|---|---|---|
Ministerul Justiției | 2006–2022 | 604,40 milioane euro |
Consiliul Superior al Magistraturii | 2006–iunie 2026 | 27,64 milioane euro |
Înalta Curte de Casație și Justiție | Perioade cuprinse între 2010 și 2022 | 1.002,06 milioane euro |
Totalul celor trei valori ajunge la 1,634 miliarde de euro. Pentru celelalte ministere luate împreună, Guvernul a raportat aproximativ 73,23 milioane de euro, achitate funcționarilor publici în baza hotărârilor judecătorești în perioada 2006–2025.
Comparația privește aceste plăți cumulate, cu perioadele și categoriile raportate. În cazul magistraților, datele includ executarea unor hotărâri judecătorești și acte administrative.
Numărul litigiilor și costul lor arată lucruri diferite
HotNews a pus aceste valori în relație cu o analiză publicată anterior de Înalta Curte, în care magistrații apăreau pe locul 12 între categoriile care au cerut în instanță drepturi salariale.
Clasamentul respectiv urmărea amploarea litigiilor, în timp ce datele financiare prezentate la Strasbourg arată valoarea plăților. Cele două perspective răspund unor întrebări diferite: câte persoane solicită bani și cât costă executarea drepturilor recunoscute.
HotNews semnalează și că suma raportată de Ministerul Justiției exclude plățile pentru judecătorii din circumscripțiile curților de apel București și Târgu Mureș, pentru care nu fuseseră transmise informații.
Ce a decis CEDO în cazul celor cinci reclamanți
CEDO a declarat, în unanimitate, cererile inadmisibile ca vădit neîntemeiate. Decizia a fost adoptată la 13 octombrie 2026 și anunțată public la 22 octombrie, fiind definitivă.
Curtea a analizat întârzierile în executarea unor hotărâri privind diferențe de remunerație. A reafirmat că lipsa fondurilor nu justifică, singură, neexecutarea unei datorii stabilite de instanță, dar a ținut cont de constrângerile economice excepționale și de plățile realizate progresiv.
În situația celor cinci reclamanți, judecătorii europeni au considerat că executarea parțială nu a afectat esența dreptului lor și nu le-a impus o sarcină individuală excesivă.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă respingerea cererilor
Decizia privește compatibilitatea întârzierilor și a executării parțiale cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în circumstanțele analizate. Ea nu anulează hotărârile interne prin care reclamanților le-au fost recunoscute drepturile salariale.
Curtea a remarcat și riscul unui conflict de interese atunci când judecătorii soluționează chestiuni salariale de care ar putea beneficia personal, precum și necesitatea respectării competențelor Executivului și Parlamentului în stabilirea priorităților bugetare.
