Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor ar urma să fie modificat înainte de transmiterea în Parlament, după protestele declanșate de forma pusă în dezbatere publică la 25 mai. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat ajustări pentru sporuri, salarii și norma de hrană, însă textul final nu este încă stabilit.
Miza reformei este schimbarea modului în care sunt calculate veniturile pentru aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public. Efectul asupra fiecărei categorii profesionale nu poate fi stabilit înainte ca proiectul modificat și coeficienții de salarizare să fie definitivi.
Ce se schimbă între forma inițială și varianta discutată
| Măsura | Forma inițială | Ajustarea anunțată | Statut |
|---|---|---|---|
| Sporuri | Eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente | Păstrarea principiului plafonării, cu modificări discutate cu sindicatele | Forma finală nu este stabilită |
| Norma de hrană | Eliminarea tratării ca beneficiu separat | Includerea sumei în salariul de bază și în noua grilă | Detaliile depind de textul final |
| Calculul salariilor | Aplicarea unei noi grile de salarizare | Folosirea unei valori de referință de 4.100 de lei și a unor coeficienți de ierarhizare | Coeficienții urmează să fie stabiliți în forma finală |
Sporurile: de la 151 de prevederi la 64
Forma inițială a proiectului prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente în sectorul public. Măsura a generat reacții din partea angajaților și sindicatelor din Sănătate, Educație, Apărare și ordine publică. (Libertatea)
Impactul nu ține doar de numărul sporurilor eliminate, ci și de ponderea lor în venitul lunar. Pentru angajații ale căror câștiguri includ sporuri și indemnizații importante, schimbarea regulilor de calcul poate modifica structura salariului și, în funcție de forma finală, venitul total.
Ministerul Muncii a anunțat că principiul plafonării sporurilor ar urma să fie păstrat, dar că prevederile vor fi ajustate în urma consultărilor cu sindicatele. Prin urmare, cifra de 64 de sporuri trebuie privită ca parte a unei variante aflate în lucru, nu ca o reglementare definitivă.
Norma de hrană ar urma să intre în salariul de bază
Una dintre modificările importante vizează norma de hrană, în special pentru militari și pentru alte categorii de angajați care beneficiază de acest drept. În proiectul inițial, norma nu mai apărea ca beneficiu separat, ci urma să fie inclusă în salariul de bază prin noua grilă de salarizare. (Libertatea)
Potrivit explicațiilor ministrului, integrarea nu ar trebui să ducă la pierderi de venituri, deoarece suma aferentă normei de hrană ar urma să fie reflectată în noua grilă. Diferența ar fi una de structură: dreptul nu ar mai fi evidențiat separat, ci ar deveni parte a salariului calculat în funcție de post și de coeficientul de ierarhizare.
Totuși, efectul concret pentru fiecare angajat depinde de forma finală a grilei, de coeficienții atribuiți posturilor și de modul în care vor fi tratate celelalte drepturi salariale.
Salariile ar fi calculate pornind de la 4.100 de lei
Proiectul propune o valoare de referință de 4.100 de lei. La aceasta ar urma să se aplice coeficienți de ierarhizare stabiliți în funcție de funcție, nivelul studiilor și responsabilitatea postului.
Modelul urmărește să creeze o bază comună pentru calcularea salariilor din sectorul public. Valoarea efectivă a salariului nu ar fi însă identică pentru toți angajații, deoarece ar depinde de coeficientul postului, de încadrarea profesională și de forma în care vor fi păstrate sporurile și celelalte beneficii.
De ce au apărut protestele
Sindicatele au criticat eliminarea unor sporuri și au susținut că forma inițială putea produce scăderi de venituri în domeniile unde sporurile și indemnizațiile reprezintă o parte importantă din salariul total.
O altă nemulțumire a vizat norma de hrană. Trecerea acesteia în salariul de bază a ridicat întrebări privind modul în care suma va fi reflectată în venitul final, chiar dacă Ministerul Muncii a susținut că integrarea în grilă nu ar trebui să ducă la pierderi.
Consultările au dus la anunțarea unor modificări înainte ca proiectul să fie transmis Parlamentului. Până la publicarea variantei finale, nu poate fi calculat cu exactitate efectul individual pentru militari, profesori, angajați din Sănătate sau pentru celelalte categorii vizate.
Calendarul anunțat pentru proiect
Proiectul era așteptat să fie trimis Parlamentului în jurul datei de 15 iunie, iar votul era vizat până la sfârșitul lunii. Calendarul reprezenta o țintă anunțată în contextul consultărilor și al modificărilor solicitate după proteste, nu o confirmare a adoptării legii. (Libertatea)
