Doi bărbați au fost puși sub acuzare în SUA pentru imagini intime false generate cu inteligență artificială, într-unul dintre primele cazuri majore aplicate sub noua lege americană împotriva deepfake-urilor. Cazul arată cât de repede a trecut AI-ul din zona experimentelor online în dosare penale concrete.
Doi suspecți, milioane de vizualizări
Procurorii federali americani i-au acuzat pe Cornelius Shannon, 51 de ani, și Arturo Hernandez, 20 de ani, că au creat și distribuit conținut fals generat cu AI, fără consimțământul persoanelor vizate, potrivit AP News. (AP News)
Cei doi nu par să fi acționat împreună, dar sunt printre primii inculpați vizați de Take It Down Act, legea americană care introduce pedepse mai dure pentru publicarea de deepfake-uri intime și conținut distribuit fără acordul victimelor. Dacă vor fi condamnați, riscă până la doi ani de închisoare. (AP News)
„Nu este o infracțiune fără victime”
Procurorul federal Joseph Nocella a transmis că imaginile generate cu AI au degradat și au încălcat demnitatea a zeci de femei. Oficialul a subliniat că publicarea unor astfel de materiale „nu este o infracțiune fără victime”, potrivit AP. (AP News)
FBI a transmis un mesaj la fel de dur. James Barnacle, oficial al biroului federal, a spus că folosirea noilor tehnologii pentru a victimiza oameni „nu este inovație, este infracțiune”, potrivit Houston Chronicle. (Houston Chronicle)
Poate legea ține pasul cu AI-ul?
Noua lege obligă platformele să ofere victimelor o metodă de a cere eliminarea conținutului distribuit fără acordul lor. Potrivit Axios, termenul pentru platforme a trecut pe 19 mai 2026, iar materialele validate trebuie eliminate în 48 de ore. (Axios)
Totuși, organizațiile care susțin victimele avertizează că marea problemă va fi aplicarea legii: cât de repede reacționează platformele, cât de transparente sunt deciziile și câte cazuri ajung efectiv în instanță.
Un avertisment și pentru România
Cazul din SUA este relevant și pentru România, unde imaginile false generate cu AI pot fi produse rapid, distribuite pe platforme sociale și folosite pentru umilire, șantaj sau atacuri asupra reputației.
Diferența este că tehnologia avansează mai repede decât reacția instituțiilor. Iar acest dosar arată direcția în care merg autoritățile: deepfake-urile intime nu mai sunt tratate ca „glume online”, ci ca fapte care pot aduce acuzații penale.
