Doi bărbați au fost puși sub acuzare în Statele Unite pentru crearea și distribuirea fără consimțământ a unor imagini intime false, generate cu inteligență artificială. Cele două dosare federale se numără printre primele cazuri importante asociate cu aplicarea noii legislații americane privind imaginile intime neconsensuale, inclusiv cele create sau modificate digital. Cazurile arată că un material de tip deepfake poate declanșa atât o procedură de eliminare de pe platforme, cât și o anchetă penală.
Două dosare federale separate
Cornelius Shannon, în vârstă de 51 de ani, și Arturo Hernandez, în vârstă de 20 de ani, sunt vizați în dosare distincte. Procurorii federali îi acuză că au creat și distribuit imagini intime false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, fără acordul persoanelor reprezentate în materiale, potrivit Associated Press.
Nu există informații că cei doi ar fi acționat împreună. Relevanța dosarelor vine din legătura lor cu Take It Down Act, legea federală americană care vizează distribuirea imaginilor intime fără consimțământ.
Legea acoperă nu doar fotografii sau videoclipuri reale distribuite fără acord, ci și materiale generate ori modificate digital, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. În cazul unei condamnări, fiecare dintre cei doi bărbați riscă până la doi ani de închisoare.
Punerea sub acuzare nu stabilește vinovăția. Este acuzația formulată de procurori, iar instanțele urmează să examineze probele și apărările din fiecare dosar.
Autoritățile subliniază că victimele pot suferi prejudicii reale
Joseph Nocella, procuror federal, a declarat că materialele generate cu AI au afectat și au încălcat demnitatea a zeci de femei. Mesajul autorităților este că lipsa unei fotografii sau a unui videoclip original nu elimină prejudiciul produs persoanei reprezentate.
„Nu este o infracțiune fără victime”, a transmis Joseph Nocella, potrivit AP.
James Barnacle, oficial al FBI, a respins ideea că folosirea tehnologiei ar reduce gravitatea faptelor imputate.
„Folosirea noilor tehnologii pentru a victimiza oameni nu este inovație, este infracțiune”, a declarat James Barnacle, citat de Houston Chronicle.
O imagine falsă poate fi folosită pentru umilire, intimidare, șantaj sau afectarea reputației, chiar dacă persoana vizată nu a realizat niciodată fotografia ori videoclipul care apare în material.
Ce obligații au platformele potrivit legii
Take It Down Act stabilește și o procedură prin care persoanele vizate pot solicita eliminarea imaginilor intime publicate fără consimțământ. Procedura include materialele falsificate sau generate cu inteligență artificială, în condițiile prevăzute de lege.
19 mai 2026 a fost termenul de conformare menționat pentru platformele acoperite de aceste obligații. Data nu înseamnă că toate materialele sunt eliminate automat și nici că orice sesizare produce ștergerea conținutului fără verificarea cerințelor aplicabile.
Termenul de cel mult 48 de ore intervine după transmiterea unei notificări valide și după îndeplinirea condițiilor necesare pentru identificarea materialului și procesarea solicitării. Obligațiile nu trebuie confundate cu o ștergere universală, instantanee, a tuturor copiilor unui fișier de pe internet, potrivit explicațiilor publicate de Axios.
Eliminarea unei imagini nu închide automat cazul penal
Legea funcționează pe două planuri diferite. Primul este cel al remedierii rapide: persoana afectată poate cere platformei să elimine materialul publicat fără consimțământ. Al doilea este planul penal, în care autoritățile identifică un suspect și formulează acuzații atunci când consideră că probele susțin această acțiune.
O notificare de eliminare poate fi procesată chiar dacă autorul materialului nu este identificat. În sens invers, o anchetă penală poate continua după ștergerea fișierului, deoarece verificările pot viza modul de creare și distribuire a materialului, precum și conturile sau serviciile folosite.
Problema este amplificată de redistribuire. Dacă aceeași imagine este încărcată pe mai multe conturi sau servicii, eliminarea unei singure versiuni nu înseamnă dispariția automată a tuturor copiilor. Eficiența procedurii depinde de identificarea precisă a materialului și de transmiterea unei notificări care îndeplinește condițiile legale.
De ce dosarele americane sunt relevante și în România
Cazurile din Statele Unite nu transferă automat Take It Down Act în România și nu stabilesc ce răspundere există în dreptul român. Ele arată însă schimbarea de abordare față de imaginile intime generate sau modificate cu AI: faptul că un material este fals nu înseamnă că prejudiciul este imaginar sau lipsit de consecințe.
Pentru utilizatori, diferența dintre eliminarea conținutului și răspunderea autorului este esențială. Prima procedură urmărește limitarea circulației materialului pe o platformă. A doua presupune identificarea persoanei, strângerea probelor și examinarea acuzațiilor de către instanță.
În dosarele lui Shannon și Hernandez, instanțele vor stabili dacă acuzațiile sunt dovedite. Până la o hotărâre definitivă, cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție.
