UBB pune AI-ul sub lupă: unde sunt limitele etice?

Conferința internațională „Rethinking Trauma 2026” ajunge astăzi, 4 septembrie 2026, la ultima zi la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar inteligența artificială ocupă un loc central în program. Ziua a început la 09:30 cu o intervenție despre modul în care infrastructurile AI și sistemele bazate pe date pot influența felul în care vulnerabilitatea umană este recunoscută, clasificată sau chiar trecută cu vederea, iar discuțiile continuă pe parcursul zilei la Facultatea de Teatru și Film.

Unghiul este mai larg decât tehnologia în sine. Cercetătorii reuniți la Cluj discută ce se întâmplă atunci când experiențe umane complexe ajung să fie traduse în date pe care algoritmii trebuie să le interpreteze — și unde apar limitele etice ale unui asemenea proces.

Ziua de vineri a început cu AI, vulnerabilitate și date

Programul oficial al conferinței a prevăzut pentru ora 09:30 keynote-ul comun susținut de Paula Helm și Delfina Sol Martinez Pandiani, intitulat „Rendering Vulnerability: AI, Trauma, and the Infrastructures of Recognition”.

Tema pornește de la o întrebare dificilă: ce se întâmplă atunci când recunoașterea unei persoane ca fiind vulnerabilă depinde tot mai mult de date și de sisteme informatice?

Potrivit prezentării oficiale a intervenției, cercetătoarele analizează felul în care infrastructurile contemporane de AI pot face anumite forme de vulnerabilitate mai ușor de identificat, dar pot în același timp să simplifice excesiv experiențele umane sau să creeze noi forme de expunere și clasificare. (rethinkingtrauma.conference.ubbcluj.ro)

Două exemple anunțate pentru această analiză sunt conținutul de familie publicat și monetizat pe platforme online, inclusiv cel în care apar copii, și utilizarea traducerii asistate de AI în contexte de migrație.

AI-ul nu doar analizează date. Poate influența ce devine „vizibil”

Aici apare una dintre ideile cele mai relevante pentru publicul din afara mediului academic.

Un sistem AI nu „înțelege” automat experiența unei persoane așa cum o face un om. Pentru ca o situație să poată fi analizată informatic, ea trebuie mai întâi reprezentată prin informații pe care sistemul le poate procesa: text, imagini, categorii, scoruri sau alte forme de date.

Cercetarea discutată astăzi la UBB pune sub semnul întrebării tocmai această transformare. Dacă o realitate umană trebuie convertită într-o formă măsurabilă pentru a fi recunoscută de un sistem, există riscul ca anumite nuanțe să dispară sau să fie tratate drept nerelevante.

💡 WoW Pulse | Poate un algoritm să decidă cine este vulnerabil?
Un sistem AI poate identifica tipare pe baza datelor și a regulilor după care a fost construit, dar acest lucru nu echivalează cu o înțelegere completă a experienței unei persoane. Rezultatul depinde de datele disponibile, de criteriile folosite și de modul în care acestea transformă situații umane complexe în categorii procesabile de calculator.

De la 11:15, AI-ul intră și în discuția despre arhive digitale

Inteligența artificială nu dispare din program după intervenția de dimineață.

La 11:15, programul oficial indică începutul sesiunii „Technologies of Mourning: Montage, Archive, AI”, în care sunt discutate relațiile dintre arhivele digitale, montaj, platforme și noile tehnologii. Participă Mihai Șerban Ghiță, Carmine Grimaldi și Teodora Crișan-Matcăbojă. (rethinkingtrauma.conference.ubbcluj.ro)

Una dintre direcțiile prezentate în descrierea academică privește urmele lăsate online și modul în care platformele pot agrega numeroase experiențe individuale într-o masă de date.

Tema devine actuală într-un internet în care fotografiile, clipurile, postările și alte înregistrări personale pot rămâne disponibile mult timp și pot deveni ulterior material pentru analiză automatizată sau pentru sisteme generative.

Poate AI-ul schimba felul în care înțelegem experiențele umane?

Conferința nu formulează un răspuns simplu de tip „da” sau „nu”.

Mai degrabă, programul pune în discuție faptul că inteligența artificială poate modifica intermedierea acestor experiențe: ce informații sunt păstrate, ce este măsurat, ce devine ușor de găsit și ce ajunge să fie recunoscut drept relevant.

Este o diferență importantă. Un algoritm care clasifică un text, analizează o imagine sau traduce automat o conversație nu schimbă evenimentul care a avut loc, dar poate influența modul în care acel eveniment este prezentat altor persoane sau instituții.

Aici apare și dimensiunea etică: performanța tehnică nu este singurul criteriu. Contează cine colectează datele, pentru ce sunt utilizate, ce informații sunt omise și cine suportă consecințele unei clasificări greșite.

UBB descrie chiar conferința drept una concentrată asupra intersecției dintre memoria traumatică și avansul tehnologic, inclusiv asupra modului în care AI și arhivele digitale modifică reprezentarea vulnerabilității și a doliului. (NEWS UBB - Noutăți și Evenimente UBB)

Conferința aduce la Cluj cercetători din mai multe centre universitare

„Rethinking Trauma 2026: Aesthetics of Memory and Mediation” se desfășoară în perioada 2–4 septembrie și este organizată de UBB prin Facultatea de Teatru și Film și Școala Doctorală de Teatru și Film, în colaborare cu revista academică „Ekphrasis: Images, Cinema, Theory, Media”.

Universitatea anunță participarea unei comunități internaționale de cercetători și artiști cu afilieri la instituții precum University of Glasgow și Goethe University Frankfurt. (NEWS UBB - Noutăți și Evenimente UBB)

Paula Helm, una dintre cele două invitate ale intervenției principale de astăzi, este profesor de etică empirică la Center for Critical Computational Studies al Goethe University Frankfurt și lucrează la intersecția dintre Critical AI Studies, etică și studiul tehnologiei.

Delfina Sol Martinez Pandiani este profesor asistent de Cultural Data Analysis la University of Amsterdam și cercetează inclusiv modul în care concepte sociale complexe ajung să fie modelate computațional de sistemele AI. (rethinkingtrauma.conference.ubbcluj.ro)

Programul continuă până seara

După sesiunea începută la 11:15, programul oficial prevede o nouă rundă de prezentări de la 14:00, urmată de sesiunea a VI-a la 16:00.

La ora 18:00 este anunțată proiecția de închidere a filmului „Tooth and Nail”, regizat de Mihai Gavril Dragolea, urmată de mesajele finale ale conferinței. (rethinkingtrauma.conference.ubbcluj.ro)

Există o mică diferență între metadatele calendarelor UBB privind ora formală de încheiere: pagina UBB News afișează evenimentul până la 17:00, iar pagina Direcției Managementul Cercetării Științifice până la 18:00. Programul detaliat al conferinței este însă sursa cea mai precisă pentru ziua de astăzi și indică proiecția finală la ora 18:00.

Din punct de vedere editorial, informațiile despre conferință sunt bine documentate în sursele oficiale UBB și în programul actualizat al evenimentului. Nu există însă, la momentul redactării, trei relatări jurnalistice independente publicate astăzi despre ultima zi, astfel că informațiile de program trebuie tratate ca date furnizate de organizatori, nu drept confirmări independente din presă.