Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile privind deplasările externe

Dragoș Pîslaru, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, respinge acuzațiile publicate în presă privind deplasările externe la Bruxelles și Luxemburg, costurile decontate și folosirea banilor publici pentru cazare, zboruri sau protocol. Controversa a pornit de la materiale media care au pus sub semnul întrebării calendarul unor deplasări oficiale, inclusiv cele desfășurate în apropierea weekendurilor, și sumele trecute în documentele ministeriale.

Într-o postare publicată pe Facebook, Pîslaru afirmă că toate costurile deplasărilor sale oficiale sunt publice și susține că acuzațiile fac parte dintr-o „campanie de dezinformare”. Fostul ministru spune că deplasările au avut scop oficial, legat de negocieri europene, iar unele costuri invocate în spațiul public au fost prezentate fără diferențiere între devize estimative și deconturi finale.

Ce acuzații au fost publicate în presă

Evenimentul Zilei a scris că Dragoș Pîslaru ar fi folosit o „stratagemă a deplasărilor de weekend” pentru că unele vizite oficiale la Bruxelles și Luxemburg ar fi fost programate astfel încât să includă zile de weekend. Publicația a legat aceste deplasări de faptul că fostul ministru are familie și o locuință în Belgia.

În același material, EVZ a prezentat un deviz estimativ pentru o deplasare la Luxemburg, la reuniunea Consiliului EPSCO, în care apăreau costuri de 900 de euro pentru transport internațional, 300 de euro pentru cazare, 112 euro diurnă, 50 de euro pentru transport local și o alocare maximă de 1.000 de euro pentru protocol. Totalul estimat menționat de publicație a fost de 2.362 de euro.

Jurnalul a publicat anterior o analiză a deconturilor MIPE și a susținut că, între iunie 2025 și iulie 2026, deplasările externe ale lui Dragoș Pîslaru ar fi însumat 30.940,74 euro. Publicația a scris că fostul ministru ar fi avut cea mai mare valoare a deconturilor personale dintre miniștrii comparați în intervalul analizat.

Jurnalul a mai indicat mai multe deplasări la Bruxelles care ar fi inclus zile de weekend și a prezentat costuri pentru bilete de avion, cazare și diurnă. Tema centrală a acuzațiilor a fost că deplasările externe ar fi produs cheltuieli ridicate pentru bugetul ministerului, în special în raport cu miniștrii care au condus instituția anterior.

Un alt fir al acuzațiilor vizează cazarea la Bruxelles. În spațiul public a fost ridicată întrebarea de ce ar fi fost decontată cazarea în Belgia în condițiile în care Pîslaru are o locuință în această țară. Această acuzație a fost folosită pentru a susține ideea că unele deplasări ar fi putut avea și o componentă personală, nu doar oficială.

Dezmințirea lui Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile și afirmă că deplasările au fost oficiale, transparente și justificate de agenda europeană a României. El spune că datele sunt publice pe site-ul MIPE și că nu a avut „nimic de ascuns”.

Fostul ministru susține că, începând cu 6 septembrie, data la care spune că a preluat imobilul din Belgia, a cerut oprirea decontării cazării legale de 300 de euro pe noapte la Bruxelles. Potrivit calculelor prezentate de el, această decizie ar fi economisit statului român 11.700 de euro, reprezentând 39 de nopți de cazare.

Pîslaru afirmă că a avut 17 deplasări oficiale ca ministru în capitala europeană după acel moment, toate cu caracter oficial și în scopul negocierii unor dosare relevante pentru România.

El contestă și acuzația privind „zborurile de weekend”. Fostul ministru spune că, atunci când a rămas la Bruxelles peste weekend fără agendă oficială, și-a plătit singur zborul de dus sau de întors. Potrivit afirmațiilor sale, evidențele ministerului ar arăta că a achitat din bani personali 5 zboruri în 2025 și 4 zboruri în 2026.

Pîslaru mai susține că, după primele două deplasări, din 26–30 iunie și 9–11 iulie, când a zburat la clasa business, a cerut ca zborurile oficiale să fie făcute exclusiv la clasa economic. El afirmă că, în acest fel, costul mediu al deplasărilor sale ar fi scăzut sub 800 de euro, față de o medie de peste 2.500 de euro în trecut.

Disputa privind protocolul și deconturile

O parte importantă a controversei privește cheltuielile de protocol. Pîslaru acuză că presa a confundat devizul estimativ, întocmit înaintea unei deplasări, cu decontul final, care arată cheltuielile efective.

Fostul ministru susține că nu a folosit alocarea legală de protocol de 1.000 de euro pe deplasare, nici la Luxemburg, nici în alte situații similare. El indică o singură excepție în întregul mandat: o cină oficială din 25 februarie, organizată la Reprezentanța Permanentă a României pentru miniștrii Grupului Prietenilor Coeziunii.

💡 WoW Pulse | De ce contează diferența dintre deviz și decont

Un deviz estimativ arată suma maximă aprobată înaintea unei deplasări, în timp ce decontul final arată cheltuiala efectiv realizată. În cazul cheltuielilor publice, diferența este esențială: o acuzație privind folosirea banilor publici trebuie raportată la suma cheltuită efectiv, nu doar la plafonul aprobat înainte de plecare.

Pîslaru invocă negocierile pentru fonduri europene

În apărarea sa, Dragoș Pîslaru leagă deplasările externe de negocierile pentru PNRR și pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. El susține că astfel de negocieri nu se pot purta eficient doar prin e-mail, iar prezența fizică la Bruxelles sau Luxemburg era necesară.

Fostul ministru afirmă că a programat întâlniri inclusiv vinerea pentru a folosi eficient timpul disponibil și pentru a evita pierderea unor zile de lucru în București. El spune că scopul acestor deplasări a fost avansarea discuțiilor externe și obținerea de rezultate pentru România.

Pîslaru susține că munca sa și a echipei a adus României peste 10,5 miliarde de euro în puțin peste 12 luni și că au fost depuse cereri pentru alte peste 6 miliarde de euro.

Fostul ministru anunță acțiuni în instanță

Dragoș Pîslaru afirmă că, nemaifiind în funcție, are timpul necesar pentru a acționa în instanță trusturile media pe care le acuză că au publicat informații false sau prezentate tendențios.

Controversa rămâne centrată pe două planuri distincte: acuzațiile media privind calendarul și costurile deplasărilor externe și explicațiile fostului ministru, care susține că deplasările au fost oficiale, mai ieftine decât în trecut și legate direct de negocieri europene importante pentru România.