De ce se umple UPU? Problema care merită verificată și la Cluj

La Cluj, aglomerația din UPU trebuie analizată prin codurile de triaj și timpii de așteptare. Protocolul național explică prioritățile medicale și arată de ce numărul total al prezentărilor nu este suficient pentru a evalua presiunea asupra serviciului.

De ce se umple UPU? Problema care merită verificată și la Cluj
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Unitățile de Primiri Urgențe funcționează după un sistem în care pacienții sunt consultați în funcție de gravitatea stării lor, nu în ordinea sosirii. La Cluj-Napoca, UPU a Spitalului Clinic Județean de Urgență deservește pacienții adulți și este destinată în primul rând urgențelor medico-chirurgicale majore, dar spitalul precizează că spectrul cazurilor rezolvate aici este mult mai larg. Întrebarea importantă pentru Cluj este, așadar, una măsurabilă: câți pacienți ajung la Urgențe deși, după triaj, sunt încadrați în categoriile cu prioritate redusă?

Răspunsul poate veni din distribuția prezentărilor pe coduri de triaj și din timpii de așteptare înregistrați la UPU Cluj. Până la publicarea unor asemenea date locale, protocolul oficial arată însă foarte clar de ce pacientul nu poate fi cel care stabilește dacă problema sa reprezintă sau nu o urgență.

Triajul medical decide cine trebuie consultat primul

Protocolul național stabilit prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 443 din 25 martie 2019 definește triajul drept sistemul prin care pacienții sunt evaluați și clasificați pentru stabilirea priorității și a nivelului de asistență medicală necesară.

Cu alte cuvinte, rolul triajului nu este doar de a organiza o coadă la Urgențe. El stabilește cine are nevoie cel mai repede de resursele medicale disponibile.

Reglementarea prevede că triajul este efectuat de un asistent medical cu pregătire specifică. Ordinul impune inclusiv experiență și competențe dedicate personalului care îndeplinește această funcție.

La UPU Cluj, spitalul explică faptul că pacientul este evaluat inițial de asistentul de triaj, care îi verifică inclusiv tensiunea arterială, frecvența cardiacă, frecvența respiratorie și temperatura.

Ulterior, pacientul primește un cod de urgență în funcție de severitatea afecțiunii.

Cinci niveluri de prioritate, de la cod roșu la cod alb

Protocolul Ministerului Sănătății stabilește cinci niveluri de triaj. Fiecăruia îi corespunde un interval maxim în care pacientul trebuie preluat în zona de tratament.

Codul roșu – nivel I este rezervat pacienților care necesită intervenție imediată pentru salvarea vieții. Timpul maxim de preluare este de 0 minute.

Codul galben – nivel II este acordat pacientului cu risc major sau aflat într-o stare critică ce se poate deteriora rapid. Timpul maxim de preluare este de 15 minute.

Codul verde – nivel III corespunde pacientului cu funcții vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele medicale definite de protocol. Timpul maxim este de 60 de minute.

Codul albastru – nivel IV este acordat pacientului cu funcții vitale stabile care necesită o singură resursă medicală dintre cele prevăzute în protocol. Timpul maxim este de 120 de minute.

Codul alb – nivel V se referă la pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele medicale definite pentru nivelurile superioare. Timpul maxim este de 240 de minute.

💡 WoW Pulse | Un cod cu prioritate redusă înseamnă automat „non-urgență”?

Nu. Protocolul face o diferență importantă între nivelurile de triaj. Un pacient încadrat la cod verde sau albastru poate avea nevoie de evaluare și resurse medicale, chiar dacă starea sa permite o perioadă mai lungă de așteptare. Codul alb este nivelul definit explicit pentru pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență.

De ce un pacient poate aștepta mai mult la UPU Cluj

Regula este explicată și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca: momentul consultației depinde de codul primit, de numărul pacienților aflați concomitent în serviciu și de numărul medicilor disponibili.

Asta înseamnă că ordinea prezentării nu stabilește automat ordinea consultațiilor.

Dacă starea unui pacient este mai puțin gravă decât cea a unei persoane sosite ulterior, pacientul cu problema mai severă va avea prioritate.

Această regulă este esențială pentru interpretarea timpilor de așteptare. O persoană care așteaptă mai mult la UPU nu este neapărat ignorată de sistem, ci poate avea un nivel de prioritate inferior cazurilor tratate în acel moment.

Protocolul prevede și reevaluarea pacienților aflați în zona de așteptare, tocmai pentru ca eventualele modificări ale stării lor să poată fi identificate.

UPU Cluj tratează un spectru larg de cazuri

UPU din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca funcționează ca structură distinctă din 1999, iar din 2005 se află în actualul sediu.

Unitatea este destinată adulților de peste 18 ani și, potrivit prezentării oficiale a spitalului, în primul rând urgențelor medico-chirurgicale majore. Instituția precizează însă că spectrul cazurilor rezolvate în UPU este „mult mai larg”.

Structura include, între altele, spațiul de primire și triaj, camera de resuscitare, zona pentru evaluare și tratament imediat și un spațiu separat pentru evaluarea și tratarea urgențelor minore care nu necesită monitorizare.

UPU dispune, de asemenea, de laborator de analize medicale și de servicii de radiologie și imagistică medicală.

Câți pacienți ajung la Urgențe deși puteau merge în altă parte?

Aceasta rămâne întrebarea centrală pentru Cluj.

Pentru a măsura fenomenul local, simplul număr total al prezentărilor la UPU nu este suficient. O imagine relevantă ar trebui să arate separat numărul pacienților pentru fiecare dintre cele cinci niveluri de triaj.

Deosebit de importante ar fi numărul și ponderea prezentărilor încadrate la cod alb și cod albastru, evoluția acestora în ultimii ani și timpii reali de așteptare pentru fiecare categorie.

Datele ar permite și o distincție esențială: între pacienții care nu necesită asistență medicală de urgență și cei care au o problemă cu prioritate redusă, dar necesită totuși o resursă medicală.

Protocolul pornește chiar de la problema aglomerării

Problema nu este una nouă. Protocolul național de triaj explică necesitatea sistemului inclusiv prin dezechilibrul dintre numărul persoanelor care ajung în departamentele de urgență și capacitatea disponibilă pentru tratarea pacienților cu afecțiuni acute.

Triajul este mecanismul prin care resursele existente sunt distribuite în funcție de gravitatea cazurilor.

De aceea, o analiză locală a aglomerației de la UPU Cluj ar trebui să se bazeze pe mai mult decât numărul pacienților care trec zilnic prin serviciu. Distribuția codurilor de triaj, perioadele cu cele mai multe prezentări și timpii de preluare ar putea arăta unde apare efectiv presiunea asupra sistemului.

Până atunci, datele oficiale disponibile permit o concluzie importantă: pacientul nu este cel care își stabilește nivelul de urgență. Această clasificare este realizată în UPU de personal medical pregătit pentru triaj, după criteriile stabilite prin protocolul național.

Surse