România ar păstra granturile de 13,6 miliarde de euro din PNRR, potrivit anunțului premierului interimar Ilie Bolojan privind rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană. Formula prezentată include ajustarea unor reforme, investiții și jaloane, însă plata efectivă a fondurilor depinde în continuare de îndeplinirea condițiilor asumate și de progresul proiectelor.
Presiunea imediată este legată de absorbția a aproape 5 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august. Suma este prezentată ca necesară pentru plata lucrărilor aflate în stadii avansate, nu ca o finanțare acordată automat odată cu menținerea alocării.
Negocierea s-a desfășurat pe parcursul a peste două luni și a vizat cele 66 de reforme și 385 de ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență. Rezultatul descris de Bolojan trebuie înțeles ca o formulă negociată și anunțată public de premier, nu ca o confirmare că toate plățile au fost deja efectuate. (Știri pe surse)
Ce bani ar rămâne în noua formulă a PNRR
Potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan, România păstrează suma de 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi. Granturile sunt fonduri nerambursabile, însă păstrarea unei alocări nu este echivalentă cu încasarea imediată a banilor.
În practică, plățile sunt legate de îndeplinirea jaloanelor, de respectarea procedurilor și de progresul verificabil al proiectelor. Astfel, „absorbția” celor aproape 5 miliarde de euro înseamnă atragerea și decontarea fondurilor aferente proiectelor eligibile, în limita condițiilor și termenelor stabilite pentru PNRR.
Componenta de împrumuturi este estimată, după renegociere, la 6,64 miliarde de euro. Valoarea este cu 1,2 miliarde de euro mai mică decât calculele anterioare, reducerea fiind atribuită proiectelor care nu mai pot fi finalizate în timpul rămas și recalculării unor investiții.
| Componentă | Valoare menționată | Ce reprezintă |
|---|---|---|
| Granturi | 13,6 miliarde de euro | Fonduri nerambursabile pe care premierul spune că România le păstrează |
| Împrumuturi | 6,64 miliarde de euro | Valoare redusă cu 1,2 miliarde de euro față de estimările anterioare |
| Absorbție urgentă | Aproape 5 miliarde de euro | Sumă prezentată ca necesară pentru plata lucrărilor până la sfârșitul lunii august |
Autostrăzile: plăți legate de progresul lucrărilor
Una dintre soluțiile prezentate pentru infrastructura rutieră este calcularea plăților pentru autostrăzi proporțional cu lucrările executate. În această formulă, un proiect nu ar mai fi evaluat exclusiv prin prisma finalizării integrale, ci și în funcție de progresul realizat și de condițiile de eligibilitate.
Această abordare ar putea permite decontarea unei părți din investiție pentru proiectele care nu pot fi finalizate complet până la termen. Plata nu ar fi însă automată: valoarea eligibilă ar depinde de lucrările efectiv executate, de documentele proiectului și de regulile convenite.
În timpul negocierilor au fost urmărite și trecerea unor investiții pe componenta de granturi. Printre proiectele menționate se numără cele pentru Autostrada Moldovei A7, spitale și ambulanțe. (Digi24; Europa Liberă România)
Jaloane ajustate pentru proiectele întârziate
Renegocierea a inclus reducerea sau recalibrarea unor ținte considerate dificil de atins în forma inițială. Bolojan a indicat în special proiecte din zona feroviară și alte investiții afectate de întârzieri.
Ajustarea unui jalon nu înseamnă automat anularea proiectului. Ea schimbă însă obligația care trebuie îndeplinită și urmărește corelarea finanțării cu stadiul real al investiției. Prioritatea devine concentrarea fondurilor asupra lucrărilor care pot fi finalizate, recepționate sau decontate în intervalul rămas.
Energia rămâne capitolul cu risc financiar
Sectorul energiei și obiectivele de decarbonizare au un statut distinct. România nu a înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum își asumase în 2021, iar întârzierea poate afecta finanțarea legată de aceste angajamente.
Potrivit lui Ilie Bolojan, România încearcă să obțină acceptarea unei soluții prin care anumite capacități ale centralelor să fie reduse, fără închiderea lor completă. Premierul a prezentat acest capitol ca fiind încă sensibil, întrucât fondurile asociate depind de acceptarea formulei pentru îndeplinirea obligațiilor de decarbonizare. (Știri pe surse)
Spitalele și investițiile locale
O altă soluție anunțată privește investițiile locale. Unele lucrări ar putea fi recepționate și decontate în funcție de partea realizată, dacă sunt respectate regulile aplicabile și dacă progresul este eligibil. Formula vizează proiectele care au lucrări executate, dar nu mai pot ajunge la finalizare integrală în termenul inițial.
În sănătate, premierul a anunțat deblocarea unor investiții în spitale prin aprobarea indicatorilor și alocarea unor fonduri suplimentare pentru costurile crescute. Măsura ar putea permite reluarea unor șantiere încetinite sau oprite din cauza întârzierilor la plată. (Știri pe surse)
Ce trebuie clarificat prin implementare
Noua formulă mută problema de la negociere la execuție. Păstrarea granturilor și ajustarea unor ținte pot proteja finanțarea pentru proiectele eligibile, dar nu înlocuiesc îndeplinirea jaloanelor și documentarea progresului.
În cazul autostrăzilor, spitalelor și investițiilor locale, plata proporțională cu lucrările executate poate limita pierderile pentru proiectele întârziate. În energie, rezultatul depinde de acceptarea soluției privind decarbonizarea. Iar termenul de la sfârșitul lunii august este testul imediat pentru transformarea acordului anunțat în plăți efective.
