PNRR: Guvernul decide ce proiecte mai păstrează finanțarea
România intră într-o etapă decisivă pentru implementarea PNRR, după reuniunea convocată de premierul Ilie Bolojan cu miniștrii responsabili de investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Executivul trebuie să stabilească rapid ce proiecte pot rămâne pe componenta de grant, ce investiții ar putea fi susținute prin împrumuturi și cum vor fi plătite lucrările deja începute.
În perioada următoare sunt programate negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ultimele modificări ale planului. Discuțiile vizează portofoliul de investiții, reformele și jaloanele care trebuie îndeplinite până la sfârșitul lunii august, precum și capacitatea României de a finaliza proiectele în termenul eligibil.
Negocierile cu Comisia Europeană au trei mize principale
Prima miză este clarificarea listei proiectelor care pot fi menținute în forma actuală. Echipa guvernamentală coordonată de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, urmează să discute la Bruxelles investițiile care pot continua cu finanțare nerambursabilă și proiectele pentru care ar putea fi utilizată componenta de împrumut.
Trecerea unui proiect de la grant la împrumut nu este o decizie automată și nici o măsură deja aprobată pentru toate investițiile analizate. Ea trebuie discutată pentru fiecare caz, în funcție de stadiul lucrărilor, valoarea care mai trebuie achitată, termenul de finalizare și regulile aplicabile PNRR.
Diferența are efect direct asupra bugetului public. Granturile nu trebuie rambursate, în timp ce împrumuturile generează obligații financiare viitoare pentru stat. De aceea, Guvernul trebuie să compare costul final al continuării unui proiect cu riscul ca acesta să nu poată fi încheiat în intervalul prevăzut de program.
A doua miză este îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România. Printre temele sensibile menționate de premier se află decarbonizarea, finanțarea barajelor și reforma salarizării în sectorul public. Aceste obiective nu se confundă cu lucrările propriu-zise: existența unui șantier sau a unui contract în derulare nu dovedește, singură, îndeplinirea unei condiții din PNRR.
A treia miză este deblocarea plăților către beneficiari. Ministerele trebuie să verifice cererile, să confirme eligibilitatea cheltuielilor și să vireze banii pentru lucrările executate, fără a elimina controalele obligatorii.
De ce execuția lucrărilor nu garantează plata din PNRR
Finanțarea PNRR este legată de jaloane și ținte, nu doar de existența unor proiecte în execuție. România trebuie să demonstreze că investițiile și reformele respectă condițiile convenite, iar plățile europene sunt asociate etapelor evaluate de Comisia Europeană.
Dacă un angajament nu este îndeplinit, consecințele pot include suspendarea sau reducerea sumelor aferente etapelor respective. În funcție de situație și de deciziile adoptate în cadrul procedurilor europene, anumite finanțări pot fi afectate dacă obiectivele nu mai pot fi realizate în termenul sau în condițiile programului.
Prin urmare, lucrările deja începute nu sunt automat acoperite integral din fonduri europene. Un proiect poate avea nevoie de finanțare națională pentru costuri care nu sunt eligibile, pentru diferențe de preț sau pentru partea de investiție care nu mai poate fi decontată prin PNRR.
TVA și costurile suplimentare pot pune presiune pe buget
Una dintre problemele care trebuie clarificate este modul de acoperire a cheltuielilor neeligibile. Aici pot intra ajustările de preț, diferențele apărute pe durata implementării și anumite costuri fiscale.
Tratamentul TVA nu este identic pentru toate investițiile. Eligibilitatea acestei cheltuieli depinde de regulile aplicabile fiecărui proiect și de condițiile de finanțare stabilite pentru respectiva componentă. De aceea, TVA nu poate fi prezentată în bloc nici ca sumă eligibilă pentru toate proiectele, nici ca obligație exclusiv bugetară în toate cazurile.
Cheltuielile care nu pot fi decontate prin PNRR trebuie acoperite din bugetul național, prin mecanismele stabilite de Guvern și Ministerul Finanțelor. Fără această finanțare, beneficiarii pot întârzia plățile către constructori, iar lucrările pot încetini sau se pot opri.
Problema are un efect în lanț: întârzierile de plată afectează ritmul șantierelor, iar întârzierile de execuție pot afecta la rândul lor îndeplinirea termenelor și condițiilor PNRR.
Spitalele aflate în lucru au nevoie de o decizie financiară
Ilie Bolojan a indicat situația Ministerului Sănătății drept unul dintre cazurile care necesită o decizie rapidă. Pentru finalizarea spitalelor aflate în lucru ar fi nevoie de peste un miliard de lei.
Suma este prezentată ca o estimare a necesarului pentru continuarea și încheierea investițiilor menționate. Ea nu reprezintă o alocare bugetară deja aprobată și nu înseamnă, prin ea însăși, că finanțarea a fost asigurată.
Decizia trebuie să țină cont de stadiul fiecărui proiect, de lucrările rămase, de cheltuielile eligibile și de sursa din care pot fi plătite costurile care nu intră în finanțarea europeană.
Ministerele trebuie să accelereze plățile către beneficiari
O altă urgență este reducerea întârzierilor la plata lucrărilor executate. Constructorii trebuie să primească banii pentru serviciile și lucrările confirmate, astfel încât șantierele să nu fie blocate și beneficiarii să își poată respecta obligațiile contractuale.
Printre instituțiile menționate în acest context se află ministerele Educației, Energiei, Economiei și Sănătății. Guvernul analizează suplimentarea personalului, reorganizarea fluxurilor interne și sprijinul Ministerului Fondurilor Europene pentru verificarea mai rapidă a cererilor de plată.
Accelerarea procedurilor nu înseamnă renunțarea la verificări. Dosarele trebuie să confirme eligibilitatea cheltuielilor, stadiul real al proiectelor, respectarea contractelor și îndeplinirea condițiilor necesare pentru plată.
Termenele pun presiune pe proiectele aflate în execuție
Până la sfârșitul lunii august, Guvernul trebuie să gestioneze simultan mai multe categorii de obligații: jaloane și ținte de reformă, investiții în infrastructură și plăți către beneficiari. Printre obiectivele aflate în atenție se numără kilometri de autostradă și cale ferată, centre comunitare și alte investiții finanțate prin PNRR.
Ordinea deciziilor este esențială. Stabilirea proiectelor care rămân pe grant sau pot fi susținute prin împrumut trebuie corelată cu banii necesari pentru lucrările deja realizate și cu posibilitatea de finalizare în termen. În paralel, ministerele trebuie să transmită documente complete și să respecte cerințele aferente fiecărei cereri de plată.
Astfel, negocierile cu Comisia Europeană nu vizează doar salvarea unor proiecte individuale. Ele trebuie să clarifice ce investiții mai pot fi finalizate în cadrul PNRR, ce costuri vor reveni bugetului național și ce jaloane trebuie îndeplinite pentru ca România să își păstreze accesul la finanțările aferente etapelor următoare.
