Guvernul reevaluează peste 10.000 de proiecte finanțate prin PNRR, pentru a stabili care dintre ele pot fi finalizate până la sfârșitul lunii august și pentru a reduce riscul pierderii finanțărilor europene. Primăriile și celelalte autorități locale trebuie să transmită date actualizate despre stadiul lucrărilor, termenele de finalizare și graficele de execuție.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat evaluarea după o videoconferință cu prefecții, în cadrul căreia a cerut mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor. Analiza vizează proiecte din infrastructură, transport, educație, sănătate și eficiență energetică.
Ce proiecte sunt analizate
Potrivit premierului, portofoliul evaluat cuprinde peste 10.000 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre beneficiari se numără primării și școli din România, iar coordonarea este împărțită între mai multe ministere.
- Peste 5.000 de proiecte sunt gestionate prin Ministerul Dezvoltării;
- Peste 2.500 de proiecte sunt derulate prin Ministerul Educației;
- Peste 1.500 de proiecte sunt coordonate prin Ministerul Mediului;
- restul proiectelor sunt repartizate altor ministere.
Centralizarea urmărește să ofere o imagine actualizată asupra fiecărei investiții: ce lucrări au fost executate, ce termene mai pot fi respectate și unde există întârzieri care afectează finalizarea. Proiectele aflate într-un stadiu avansat vor fi diferențiate de cele pentru care încheierea lucrărilor până la sfârșitul lunii august este considerată nerealistă.
Termenul de la sfârșitul lunii august
În declarațiile premierului, sfârșitul lunii august este prezentat ca reper pentru identificarea proiectelor care pot continua pe componenta de grant. În materialul de față nu este indicată o zi calendaristică precisă și nici nu este precizat dacă reperul reprezintă un termen oficial aplicabil tuturor proiectelor sau un obiectiv operațional stabilit de Guvern.
De aceea, evaluarea are rolul de a separa situațiile în care finalizarea este posibilă de cazurile în care întârzierile fac improbabilă încadrarea în termen. Decizia privind fiecare proiect depinde de stadiul lucrărilor, de graficele actualizate și de cadrul convenit pentru modificarea programului.
„Altfel, vom pierde finanțările”, a transmis Ilie Bolojan.
Ce se întâmplă cu proiectele întârziate
Premierul a indicat că proiectele care nu pot fi finalizate la timp ar putea fi analizate pentru transferul de pe componenta de grant pe componenta de împrumut. Afirmația descrie o opțiune aflată în analiză, nu o decizie deja adoptată pentru toate proiectele cu întârzieri.
Diferența este importantă: grantul reprezintă finanțare nerambursabilă, în timp ce împrumutul presupune o altă formă de finanțare și alte obligații pentru implementarea investiției. Pentru fiecare proiect sunt necesare clarificări privind stadiul fizic, costurile rămase și timpul necesar finalizării.
În acest context, beneficiarii și constructorii trebuie să furnizeze date cât mai precise. O raportare incompletă poate îngreuna prioritizarea proiectelor și stabilirea soluției aplicabile investițiilor aflate în întârziere.
România negociază modificarea programului cu Comisia Europeană
În paralel cu evaluarea internă, autoritățile române poartă negocieri tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ajustarea programului de finanțare. Potrivit premierului, discuțiile vizează atât reformele asumate de România, cât și modificarea unor obiective considerate nerealiste.
Negocierile ar urma să fie finalizate la începutul săptămânii următoare, conform calendarului prezentat de Bolojan. Până la încheierea lor, modul în care vor fi menținute sau reconfigurate proiectele întârziate nu este stabilit definitiv.
Rezultatul discuțiilor poate influența investițiile care nu se încadrează în termenele inițiale. În funcție de soluția convenită, unele proiecte ar putea fi menținute, ajustate sau analizate pentru o altă formă de finanțare.
Investiții de peste 10 miliarde de euro
Premierul a descris PNRR drept un program cu impact major asupra investițiilor din România în acest an. Valoarea indicată de acesta depășește 10 miliarde de euro și include proiecte din infrastructură, transport, educație, sănătate și eficiență energetică.
Cifra se referă la amploarea investițiilor asociate programului, în timp ce analiza anunțată de Guvern urmărește situația concretă a celor peste 10.000 de proiecte. Cele două repere arată dimensiunea portofoliului, dar nu stabilesc automat că toate proiectele vor primi aceeași soluție de finanțare.
Bolojan a cerut „mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor”, astfel încât lucrările aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, iar România să utilizeze cât mai mult din fondurile europene disponibile prin PNRR.
