Alegeri parlamentare anticipate: ce reguli propune AEP

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat, la 28 septembrie 2026, un proiect de lege care adaptează calendarul alegerilor parlamentare anticipate la termenul constituțional de trei luni și introduce reguli pentru participarea românilor din străinătate. Propunerea privește organizarea unui eventual scrutin și nu declanșează, prin ea însăși, alegeri anticipate.

De ce propune AEP scurtarea calendarului

Problema semnalată de AEP este suprapunerea a două termene: Constituția cere organizarea alegerilor în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, iar Legea nr. 208/2015 prevede anunțarea datei scrutinului cu minimum 90 de zile înaintea votării.

Între dizolvare și aprobarea măsurilor de organizare sunt însă necesare câteva zile. Potrivit instituției, calendarul conceput pentru alegerile la termen trebuie adaptat pentru a permite respectarea limitei constituționale în cazul anticipatelor.

Proiectul propune ca Guvernul să adopte hotărârile privind data scrutinului, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în maximum cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne.

Data alegerilor ar urma să fie anunțată cu cel puțin 75 de zile înaintea votării, față de intervalul de minimum 90 de zile prevăzut pentru scrutinul la termen.

Cum ar fi organizat votul românilor din străinătate

O componentă importantă a proiectului privește participarea diasporei, în special votul prin corespondență.

Înregistrarea alegătorilor din străinătate, atât pentru votul la secție, cât și pentru votul prin corespondență, ar începe în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului.

Pentru votul prin corespondență, înscrierea s-ar încheia cu 45 de zile înaintea scrutinului. Intervalul trebuie să permită verificarea datelor, pregătirea și expedierea documentelor electorale, precum și returnarea plicurilor cu voturi în timp util.

AEP explică faptul că aceste operațiuni au nevoie de un timp minim de desfășurare. Adaptarea calendarului urmărește să protejeze participarea alegătorilor pentru care deplasarea la o secție din străinătate este dificilă.

Campania electorală rămâne de 30 de zile

Potrivit propunerii, campania electorală își păstrează durata de 30 de zile, în timp ce o parte dintre termenele intermediare de organizare ar fi reduse la jumătate.

AEP precizează că sunt exceptate termenele care asigură garanțiile esențiale ale procesului electoral. Printre acestea se numără cele privind depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot și operațiunile ulterioare încheierii votării.

Căile de atac, numărarea voturilor, centralizarea și stabilirea rezultatelor ar urma să se desfășoare în aceleași condiții ca la alegerile obișnuite.

În schimb, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor ar fi redus la jumătate, pentru a ține cont de timpul mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor.

În ce condiții poate fi dizolvat Parlamentul

Pregătirea unui calendar electoral nu înlocuiește procedura constituțională care poate conduce la alegeri anticipate.

Conform articolului 89 din Constituție, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:

Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare;
au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.

Formularea constituțională stabilește o posibilitate, nu o dizolvare automată.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Măsura este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și în timpul stărilor de mobilizare, război, asediu sau urgență.

💡 WoW Pulse | Două termene, două etape diferite
Cele 60 de zile privesc formarea Guvernului și condițiile în care Parlamentul poate fi dizolvat. Termenul de cel mult trei luni privește organizarea alegerilor după dizolvare. Respingerea unei propuneri de Guvern nu stabilește, prin ea însăși, data unui nou scrutin.

Propunerile sunt în dezbatere publică până la 8 octombrie

AEP susține că modificările trebuie adoptate înaintea unei eventuale decizii privind organizarea anticipatelor, pentru ca instituțiile implicate să dispună de un cadru legal predictibil.

Potrivit autorității, proiectul intervine asupra calendarului și a unor aspecte organizatorice, fără să modifice sistemul electoral propriu-zis, circumscripțiile sau componența organismelor electorale.

Documentul este un proiect de lege supus dezbaterii și adoptării de către Parlament. AEP subliniază că rolul său este tehnic și instituțional, iar aprecierea oportunității unor alegeri anticipate nu intră în competența autorității.

Observațiile și propunerile asupra proiectului pot fi transmise până la 8 octombrie 2026. Documentul este disponibil în secțiunea „Legislație electorală – Transparență decizională” a site-ului AEP.

📌 Citește și pe WoW Pulse
Radu Miruță explică poziția USR ca pe un cod: Mureșan, tehnocrat sau anticipate
Nicușor Dan nu mai exclude alegerile anticipate: „Nu mi le doresc”