Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Statuia „Zwieblinger Teufel” din Esslingen aprinde dezbaterea
Statuia de bronz „Zwieblinger Teufel”, dezvelită în octombrie 2026 pe Rathausplatz din Esslingen, a stârnit o dispută despre artă publică, religie și identitate locală. Lucrarea lui Tim Bengel, inspirată de o legendă despre diavol și o ceapă, a fost vandalizată, dar primăria spune că va rămâne.
O statuie de bronz reprezentând diavolul, amplasată pe Rathausplatz din Esslingen am Neckar, în sud-vestul Germaniei, a transformat o veche legendă locală într-o controversă publică. Lucrarea „Zwieblinger Teufel”, realizată de artistul Tim Bengel și dezvelită la începutul lunii octombrie 2026, a fost prezentată ca un omagiu adus identității orașului, dar a provocat petiții, critici religioase, reacții dure online și acte de vandalism.
O legendă locală transformată în sculptură publică
Statuia îl înfățișează pe diavol într-o ipostază teatrală: cu coarne, limbă scoasă, copită, o ceapă în mână și o expresie de furie. Imaginea nu este întâmplătoare. Ea trimite la o legendă medievală din Esslingen, potrivit căreia diavolul ar fi venit în piața orașului și ar fi cerut un măr.
O femeie de la piață l-ar fi recunoscut după copită și i-ar fi dat în schimb o ceapă roșie. După ce a mușcat din ea, diavolul s-ar fi înfuriat și i-ar fi numit pe localnici „Zwieblinger”, termen derivat din „Zwiebel”, cuvântul german pentru ceapă.
Porecla a rămas legată de oraș, iar ceapa a devenit unul dintre simbolurile identitare ale comunității din Esslingen.
Cine a realizat statuia și de ce a fost amplasată în centru
Lucrarea îi aparține artistului german Tim Bengel, originar din zona Esslingen. Sculptura a fost donată orașului de Kessler Sekt, cea mai veche casă de vin spumant din Germania, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la fondare.
Orașul Esslingen marchează, de asemenea, aniversarea a 1.250 de ani, iar statuia a fost gândită ca o piesă de artă publică legată de memoria locală.
Bronzul are aproximativ 2,5 metri înălțime și o greutate de circa 400 de kilograme. Valoarea lucrării a fost estimată la aproximativ 200.000 de euro.
Tim Bengel a explicat că nu a vrut să îl prezinte pe diavol ca pe o figură triumfătoare, ci ca pe un personaj învins. Momentul ales este cel al umilinței: diavolul a fost păcălit de femeia din piață și alungat simbolic din oraș.
„Mir geht es darum, dass diese Geschichte auch in den kommenden Generationen Teil der Esslinger Stadtidentität bleibt”, a transmis artistul Tim Bengel la prezentarea lucrării.
De ce a devenit statuia controversată
Controversa a început imediat după dezvelirea statuii. Pentru o parte dintre localnici, sculptura este o formă de recuperare a unei legende locale și o atracție culturală nouă. Pentru alții, prezența unei figuri demonice în fața primăriei este nepotrivită, mai ales într-un spațiu public central.
O petiție online a cerut îndepărtarea statuii, iar numărul semnăturilor a trecut de câteva mii în primele săptămâni. Unele reacții au vizat simbolistica religioasă, altele estetica lucrării sau ideea că în centrul orașului ar fi trebuit reprezentată femeia din legendă, nu diavolul.
Disputa a depășit însă rapid nivelul unei dezbateri despre gust și artă publică. Primăria a anunțat că statuia a fost murdărită cu vopsea neagră în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar autoritățile locale au semnalat amenințări, insulte și apeluri la distrugerea lucrării.
Poziția orașului Esslingen
Primăria din Esslingen a transmis că sculptura a fost curățată profesional și că va rămâne pe amplasament. Municipalitatea a prezentat lucrarea ca pe o contribuție la păstrarea și transmiterea unei povești locale despre istețime, curaj și identitate urbană.
Oberbürgermeister Matthias Klopfer a susținut public proiectul și a mulțumit companiei Kessler pentru donație. În mesajul transmis la inaugurare, edilul a descris sculptura drept un nou punct de atracție al orașului și un semn identitar pentru comunitate.
Primăria a precizat, de asemenea, că va sesiza autoritățile în cazul amenințărilor, insultelor și apelurilor la fapte penale. După vandalizarea statuii, orașul a anunțat că analizează inclusiv instalarea supravegherii video în zona sculpturii.
💡 WoW Pulse | De ce o ceapă a devenit simbol local
În legenda orașului Esslingen, ceapa nu este un detaliu decorativ, ci obiectul prin care femeia din piață îl păcălește pe diavol. Tocmai această inversare explică sensul statuii: personajul spectaculos nu este celebrat, ci surprins în momentul în care pierde în fața ingeniozității locale.
Arta publică, între atracție turistică și conflict cultural
Cazul din Esslingen arată cât de repede poate deveni o lucrare de artă publică un test pentru identitatea unei comunități. Statuia nu a fost plasată într-un muzeu, unde publicul o caută în mod voluntar, ci într-o piață centrală, vizibilă pentru localnici, turiști și copii.
Această expunere directă explică intensitatea reacțiilor. Pentru susținători, lucrarea readuce în atenție o poveste locală și oferă orașului un simbol recognoscibil. Pentru critici, forma aleasă este prea provocatoare pentru un spațiu civic.
Biserica evanghelică locală nu a susținut eliminarea statuii. Reprezentanți ai bisericii au subliniat că legenda nu glorifică diavolul, ci îl prezintă ca pe o figură învinsă. În plus, la Esslingen există de secole reprezentări ale diavolului asociate aceleiași tradiții locale, inclusiv în zona Frauenkirche.
Un simbol local care a devenit viral
„Zwieblinger Teufel” a atras rapid vizitatori, fotografii și reacții pe rețelele sociale. Disputa a crescut vizibilitatea orașului, iar interesul pentru legenda locală s-a extins dincolo de Esslingen.
În centrul controversei rămâne însă aceeași întrebare: ce trebuie să facă arta publică într-un oraș istoric — să confirme gusturile majorității sau să provoace discuții despre memorie, simboluri și limitele reprezentării?
În Esslingen, răspunsul oficial este deja clar: statuia rămâne pe Rathausplatz, iar legenda „Zwieblinger” a revenit în atenția publică mai puternic decât ar fi reușit-o orice placă memorială discretă.
📌 Citește și pe WoW Pulse
