Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Scut anti-dronă pregătit pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa
CNAB a lansat o consultare de piață pentru viitoare sisteme anti-dronă la Otopeni și Băneasa, fără contract atribuit încă. Proiectul vizează detectare, identificare, urmărire și neutralizare în limite legale.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) pregătește achiziția unor sisteme integrate anti-dronă pentru aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și București Băneasa-Aurel Vlaicu. Procedura se află însă într-o etapă preliminară: compania consultă piața pentru a stabili un buget raportat la prețurile existente, iar un contract nu a fost încă atribuit. Soluțiile analizate trebuie să poată detecta, identifica și urmări drone neautorizate, iar documentația prevede și capabilități de neutralizare în limitele cadrului legal.
CNAB este, deocamdată, în etapa consultării pieței
Demersul a fost lansat prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și are ca obiect pregătirea unei viitoare achiziții de sisteme C-UAS pentru ambele aeroporturi administrate de CNAB.
Potrivit documentației consultării de piață, citată de Economedia, CNAB realizează un studiu pentru stabilirea unui buget în concordanță cu prețurile pieței. Sunt vizate atât echipamentele, cât și instruirea personalului, întreținerea și reparațiile.
Această etapă este importantă pentru interpretarea anunțului: aeroporturile nu au primit deja noile sisteme, nu a fost anunțat un furnizor câștigător și nu există încă un contract atribuit pentru instalarea lor.
Termenul indicat pentru transmiterea propunerilor în cadrul consultării este 19 septembrie 2026. Ofertele sunt neangajante și vor putea fi folosite de companie pentru fundamentarea achiziției ulterioare.
Rază de detecție de minimum 5 kilometri și acoperire la 360°
Cerințele tehnice arată amploarea sistemului pe care CNAB îl are în vedere. Soluția trebuie să ofere o rază de detecție de minimum 5 kilometri, în condiții de vizibilitate directă și cu senzorii incluși, precum și o acoperire de 360 de grade, fără unghiuri moarte.
Sistemul ar trebui să funcționeze permanent, 24 de ore din 24 și șapte zile din șapte, atât ziua, cât și noaptea și inclusiv în condiții meteorologice nefavorabile.
Radio România Actualități confirmă că viitoarea soluție trebuie să permită inclusiv clasificarea tipului de dronă, estimarea modelului, evaluarea nivelului de risc și urmărirea simultană a mai multor drone. (romania-actualitati.ro)
Nu este vorba, așadar, doar despre un sistem care semnalează prezența unui obiect în apropierea aeroportului. CNAB caută o arhitectură integrată, capabilă să combine mai mulți senzori și să ofere informații suficiente pentru identificarea și evaluarea unei amenințări.
💡 WoW Pulse | Se schimbă securitatea aeroporturilor din România?
Proiectul indică o extindere a protecției aeroportuare către amenințările generate de aeronavele fără pilot. Sistemele analizate de CNAB nu se limitează la simpla detectare: cerințele includ identificarea și urmărirea simultană a mai multor drone, evaluarea riscului și posibilitatea integrării unor mijloace de neutralizare. Deocamdată însă vorbim despre cerințe pentru o achiziție aflată în pregătire, nu despre echipamente deja instalate și operaționale.
Sistemul trebuie să recunoască inclusiv drone DIY și FPV
Documentația prevede detectarea mai multor categorii de aeronave fără pilot. Sunt incluse drone comerciale și dispozitive care operează pe frecvențe multiple, dar și drone construite în regim DIY (Do-It-Yourself) și variante DIY FPV.
Soluția trebuie să poată clasifica tipul dronei, estima modelul, identifica protocolul radio și detecta semnalele Remote ID acolo unde acestea sunt disponibile.
O altă cerință este urmărirea simultană a mai multor ținte. Arhitectura multistrat și integrarea mai multor senzori sunt prevăzute pentru creșterea preciziei în stabilirea direcției unei drone și pentru limitarea problemelor generate de ecouri secundare.
Neutralizarea dronelor, numai în limitele cadrului legal
Una dintre componentele importante ale proiectului privește răspunsul după detectarea unei drone neautorizate.
Documentația prevede posibilitatea integrării unor mijloace de neutralizare, dar utilizarea acestora este condiționată explicit de cadrul legal și de autorizațiile aplicabile. Activarea trebuie controlată separat, în funcție de roluri și privilegii, și rezervată personalului sau autorităților abilitate.
Această precizare face diferența dintre capacitatea tehnică pe care trebuie să o ofere sistemul și dreptul efectiv de a utiliza anumite funcții într-o situație reală.
Telegraf relatează, de asemenea, că proiectul CNAB vizează sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian aferent celor două aeroporturi. (telegrafonline.ro)
Securitatea cibernetică intră în cerințele proiectului
Componenta digitală este tratată separat în cerințele viitoarei achiziții. Hardware-ul, software-ul, firmware-ul și serviciile digitale asociate trebuie să respecte normele aplicabile de securitate cibernetică prevăzute de legislația Uniunii Europene.
Cerința este relevantă deoarece un sistem modern anti-dronă nu funcționează ca un echipament izolat. El presupune senzori, procesarea și corelarea informațiilor, software pentru clasificarea țintelor și comunicații între diferite componente.
CNAB solicită și servicii de instruire, mentenanță și reparații. Documentația indică o perioadă de 24 de luni de garanție, urmată de încă 24 de luni de postgaranție. (nordnews.ro)
De ce este importantă protecția anti-dronă pentru Otopeni și Băneasa
Dronele neautorizate reprezintă o categorie distinctă de risc în apropierea aeroporturilor, deoarece pot afecta siguranța și desfășurarea operațiunilor aeriene chiar și atunci când nu au o destinație sau o intenție ostilă.
Pentru cele două aeroporturi bucureștene, proiectul ar crea o capacitate dedicată de supraveghere a unor asemenea aparate, cu detectare automată și actualizarea în timp real a informațiilor.
CNAB administrează atât Aeroportul Internațional Henri Coandă București, cât și Aeroportul Internațional București Băneasa-Aurel Vlaicu. Compania precizează că cele două platforme aeroportuare reprezintă principalul pol aviatic al țării. (Aeroporturi București)
Proiectul trebuie separat însă de incidentele militare cu drone sau alte ținte aeriene înregistrate în apropierea frontierelor României. Sistemele avute în vedere de CNAB sunt destinate protejării spațiului aerian aferent celor două aeroporturi împotriva pătrunderilor neautorizate ale dronelor, iar documentele disponibile nu stabilesc o legătură directă între lansarea consultării și alerta aeriană din zona Tulcea din 24 august.
Următorul reper concret al procedurii este 19 septembrie 2026, termenul pentru propunerile din consultarea de piață. Abia etapele ulterioare vor putea clarifica bugetul final, furnizorul și calendarul efectiv în care sistemele anti-dronă ar putea deveni operaționale.
