Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
România poate accelera stocarea energiei. Ce blochează investițiile
România și-a mărit rapid capacitatea de stocare în baterii în 2026, însă ritmul ar putea fi mai mare.
La 1 ianuarie 2026, Sistemul Energetic Național avea 494 MW putere instalată în baterii și 913,68 MWh capacitate de stocare, potrivit Transelectrica. La începutul lunii august, datele industriei citate de pv magazine indicau deja aproximativ 1,1 GW și 2 GWh în sisteme BESS de mare capacitate.
Diferența arată că investițiile au accelerat într-un timp foarte scurt. România are însă simultan proiecte noi de producție regenerabilă, cereri mari de racordare și nevoie de întărire a rețelelor. Principala provocare nu mai este existența tehnologiei: în România funcționează inclusiv o fabrică de baterii litiu-ion și sisteme BESS. Problema este transformarea rapidă a proiectelor aprobate și finanțate în baterii efectiv conectate la rețea.
România a dublat capacitatea de stocare în câteva luni
Datele Transelectrica oferă punctul oficial de plecare. La 1 ianuarie 2026, instalațiile de stocare însumau 494 MW și 913,68 MWh. În aceeași zi, puterea brută instalată în centralele din SEN era de 19.368 MW, din care 6.688 MW hidro, 3.136 MW eolian, 3.094 MW fotovoltaic și 1.413 MW nuclear.
La 4 august 2026, pv magazine, citând date ale Romanian Photovoltaic Industry Association, relata că România ajunsese la aproximativ 1,1 GW / 2 GWh de baterii utility-scale. Capacitatea energetică s-ar fi dublat astfel în aproximativ șapte luni. (pv magazine Global)
Creșterea este importantă, dar cei aproximativ 2 GWh nu reprezintă o rezervă suficientă pentru acoperirea unor deficite mari timp de multe ore.
Dacă, de exemplu, sistemului i-ar lipsi 1.000 MW timp de două ore, ar fi necesari aproximativ 2 GWh înainte de luarea în calcul a pierderilor. Pentru același deficit menținut șase ore ar fi necesari aproximativ 6 GWh.
💡 WoW Pulse | MW și MWh nu înseamnă același lucru
MW arată câtă putere poate livra bateria la un moment dat, iar MWh arată câtă energie poate stoca. O instalație de 1.000 MW cu 2.000 MWh poate furniza teoretic puterea maximă aproximativ două ore. Pentru acoperirea unor intervale mai lungi, capacitatea exprimată în MWh devine decisivă.
România a importat 11,1 TWh de electricitate în 2025
Necesitatea unei capacități mai mari de flexibilitate apare și în datele privind schimburile externe.
În 2025, fluxurile fizice de import ale României au totalizat 11,1 TWh, față de 9,6 TWh în 2024. Exporturile au fost de 7,4 TWh, comparativ cu 6,7 TWh în anul anterior. Transelectrica arată că importurile au crescut pe granițele cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina.
Aceste cifre nu înseamnă că întreaga cantitate importată ar putea sau ar trebui înlocuită cu baterii. România este conectată la piața europeană, iar importul și exportul fac parte din funcționarea normală a unei piețe interconectate.
Stocarea poate însă reduce expunerea sistemului în anumite intervale: energia disponibilă când producția solară și eoliană este ridicată poate fi păstrată și utilizată ulterior, inclusiv după scăderea producției fotovoltaice.
Racordarea la rețea a devenit una dintre principalele probleme
O baterie de sute de MW nu poate fi instalată și conectată automat doar pentru că există finanțarea și echipamentele.
Pentru proiectele mari trebuie să existe capacitate de racordare, iar rețeaua trebuie să poată prelua atât încărcarea bateriei, cât și energia injectată ulterior.
Din 1 ianuarie 2026, ANRE aplică un mecanism de alocare prin licitație a capacității disponibile în rețea pentru proiectele cu puteri de cel puțin 5 MW, mecanism care include explicit și instalațiile noi de stocare de minimum 5 MW. (anre.ro)
Reglementarea are și o explicație foarte concretă: capacitatea rețelei a fost solicitată inclusiv de proiecte care ulterior nu au mai fost construite.
ANRE a recunoscut oficial această problemă pe 21 mai 2026. Autoritatea a arătat că dintre proiectele pentru care fusese constituită garanția de 5% din tariful de racordare, prea puține ajunseseră să obțină autorizație de construire. (anre.ro)
„Prea puţine au obţinut autorizaţie de construire”, a explicat președintele ANRE, George Niculescu, referindu-se la proiectele care constituiseră garanția introdusă în 2024. (anre.ro)
ANRE a majorat garanția de racordare de la 5% la 20%
Răspunsul autorității a fost înăsprirea condițiilor.
Pe 21 mai 2026, ANRE a aprobat creșterea garanției financiare pentru proiectele vizate de la 5% la 20% din valoarea fără TVA a tarifului de racordare. Regula se aplică și instalațiilor individuale de stocare în condițiile prevăzute de regulament. (anre.ro)
Pentru procedura de alocare a capacității din 2026, garanția de participare este stabilită la 20.000 de euro/MW solicitat. (anre.ro)
ANRE a introdus și o garanție de 30 euro/kW pentru solicitanții autorizațiilor de înființare, valabilă până la recepția lucrărilor. Scopul declarat este ca proiectele care ocupă loc în rețea să aibă finanțare și intenție reală de execuție. (anre.ro)
Schimbarea poate elibera capacitate blocată de proiecte speculative, dar arată și de ce procesul nu poate fi redus doar la cumpărarea bateriilor.
Ministerul Energiei a deschis finanțarea pentru baterii independente
Un alt element s-a schimbat în 2026: statul a început să finanțeze explicit instalații autonome de stocare, care nu trebuie să fie amplasate obligatoriu lângă o centrală fotovoltaică sau eoliană.
Pe 29 mai 2026, Ministerul Energiei a publicat pentru consultare ghidul destinat investițiilor în instalații stand-alone de stocare în baterii prin Fondul pentru Modernizare. Ulterior, schema a fost aprobată prin Ordinul ministrului Energiei nr. 745 din 16 iulie 2026. (Ministerul Energiei)
Programul continuă direcția unui mecanism de sprijin de 150 de milioane de euro pentru baterii, anunțat anterior de Ministerul Energiei. (Ministerul Energiei)
Finanțarea rezolvă însă numai o parte a problemei. După selectarea unui proiect urmează racordarea, proiectarea, autorizațiile, achiziția echipamentelor, construcția stației electrice, testele și punerea în funcțiune.
România are și producție locală de baterii
Există și o particularitate importantă: România nu depinde exclusiv de importul sistemelor de stocare.
Prime Batteries Technology produce celule litiu-ion, module, pachete și sisteme BESS. Compania declară în prezent o capacitate anuală de producție de 2,3 GWh și are ca obiectiv extinderea la peste 8,3 GWh până la sfârșitul anului 2028. (Prime Batteries)
Fabrica poate produce inclusiv sisteme pentru proiecte energetice de mare capacitate. Un singur container BESS de 40 de picioare poate avea între 6 și 9 MWh și o putere de 3–4,5 MW, iar arhitectura permite conectarea mai multor unități în același proiect. (Prime Batteries)
Secretariatul General al Guvernului confirma încă din 6 august 2024 existența capacității de producție a Prime Batteries la Cernica. Capacitatea era atunci de aproximativ 0,2 GWh/an, înaintea extinderilor ulterioare anunțate de companie. (Secretariatul General al Guvernului)
Astfel, România se află într-o situație în care dispune atât de producție internă de echipamente, cât și de investitori interesați și de finanțare publică, dar ritmul instalării este determinat în bună măsură de infrastructura electrică și de capacitatea proiectelor de a ajunge efectiv la construcție.
De ce nu poate Guvernul instala direct încă 10 GWh
Teoretic, România poate decide accelerarea masivă a stocării. Practic, construirea unui sistem de 10 GWh nu înseamnă amplasarea într-un singur loc a unei „baterii naționale”.
Capacitatea trebuie distribuită în nodurile în care rețeaua o poate utiliza eficient. Sunt necesare terenuri, stații electrice, transformatoare, sisteme de conversie a puterii, linii de racordare și capacitate disponibilă în rețea.
Există și diferența dintre capacitatea fabricii și capacitatea instalată în țară. O fabrică românească ce poate produce 2,3 GWh anual poate livra atât pentru piața internă, cât și pentru export. Producția sa nu este rezervată automat Sistemului Energetic Național. (Prime Batteries)
De asemenea, construirea unei capacități de 10 GWh într-un singur an ar necesita nu doar bateriile, ci și mii de MW de puncte de racordare și infrastructura asociată.
Unde poate fi câștigat timp
Datele din 2026 arată că unele dintre bariere sunt deja atacate: finanțarea pentru BESS stand-alone a fost deschisă, regulile de racordare au fost schimbate, iar proiectele care rezervă capacitate fără să avanseze sunt supuse unor garanții mai mari. (Ministerul Energiei)
Câștigul de timp poate veni mai ales din sincronizarea acestor componente. În loc ca finanțarea, racordarea și întărirea rețelei să avanseze succesiv, proiectele prioritare pot fi dezvoltate împreună cu lucrările necesare în rețea.
Saltul realizat deja în 2026 arată dimensiunea posibilă a accelerării: de la 913,68 MWh la 1 ianuarie la aproximativ 2 GWh la începutul lunii august, potrivit celor mai recente date ale industriei.
În același timp, anul 2025 s-a încheiat cu 11,1 TWh de fluxuri fizice de import și 7,4 TWh de export, iar producția internă netă a fost de 49,3 TWh. Creșterea stocării nu poate elimina schimburile cu statele vecine și nici nu ar fi eficient ca România să urmărească izolarea de piața europeană, dar poate oferi sistemului o rezervă mai mare pentru orele în care energia produsă intern este insuficientă sau foarte scumpă.
