România pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii Legi a salarizării unitare. Președintele Nicușor Dan a confirmat eșecul negocierilor și faptul că partidele și-au asumat împreună pierderea sumei aferente acestui jalon. Radu Miruță critică însă dur PSD și spune că problema mai gravă decât banii pierduți este incapacitatea statului de a adopta o lege care să corecteze inechitățile salariale din sistemul public.
Reforma trebuia realizată cu ani în urmă, iar adoptarea legii a ajuns acum sub presiunea termenului final al PNRR. Cele patru partide au convenit să continue negocierile și să adopte legea până la sfârșitul anului 2026, chiar dacă finanțarea de 770 de milioane de euro legată de jalon este pierdută.
Nicușor Dan confirmă pierderea celor 770 de milioane de euro
Administrația Prezidențială a mediat, începând din luna mai, negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR privind noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Discuțiile nu au produs însă un acord politic și social asupra formei finale.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele și-au respectat înțelegerea de a nu depune individual în Parlament propriile variante de lege și și-au asumat împreună consecința neadoptării reformei la termen.
„Partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat și că reforma salarizării nu ar fi trebuit amânată ani la rând.
Potrivit acestuia, discuțiile tehnice au avansat semnificativ, însă blocajul final a rămas unul politic: modul în care banii disponibili trebuie distribuiți între diferitele categorii de angajați din sectorul public.
De ce pierde România banii din PNRR
Cei 770 de milioane de euro nu reprezintă o amendă aplicată României.
Suma este finanțarea asociată unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar acordarea banilor este condiționată de realizarea reformei convenite cu Comisia Europeană.
România trebuia să adopte un nou cadru de salarizare în sectorul public, care să reducă inechitățile existente și să introducă reguli mai coerente și predictibile.
Pentru că reforma nu a fost finalizată în termenul prevăzut, țara nu mai îndeplinește condiția necesară pentru accesarea celor aproximativ 770 de milioane de euro aferente jalonului.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă pierderea celor 770 de milioane de euro
PNRR funcționează pe baza unor jaloane și ținte: România primește anumite sume dacă îndeplinește reformele și investițiile convenite. În cazul de față, banii erau legați de reforma salarizării publice. Lipsa unei legi adoptate la termen înseamnă că jalonul nu este îndeplinit, iar suma asociată nu mai poate fi atrasă în condițiile stabilite.
Radu Miruță: „Pierderea nu sunt cele 770 de milioane”
Radu Miruță a lansat una dintre cele mai dure reacții după confirmarea eșecului negocierilor.
Acesta susține că adevărata problemă nu este doar suma pierdută, ci faptul că România nu a fost capabilă să reformeze sistemul de salarizare bugetară.
„Pierderea de astăzi a României nu sunt cele 770 de milioane de euro, pentru că nu avem nici azi legea salarizării unitare, ci incapacitatea noastră de a genera o astfel de lege care să corecteze nedreptățile din sistemul de stat.”
Miruță atrage atenția că reforma nu este una apărută în ultimele luni, ci o obligație mult mai veche.
„Să fie limpede: legea trebuia făcută din 2023 și judecați dumneavoastră cine au fost miniștrii Muncii care aveau această sarcină.”
Prin această formulare, Miruță își îndreaptă critica în special către PSD, formațiune care a controlat Ministerul Muncii într-o parte importantă a perioadei în care reforma trebuia pregătită.
Miruță atacă PSD: „Ar trebui să țină capul în pământ”
Radu Miruță merge mai departe și atribuie PSD o parte importantă din responsabilitatea politică pentru situația actuală.
El acuză social-democrații că au blocat reforme și că nu au finalizat proiectul noii legi a salarizării atunci când au condus Ministerul Muncii.
„PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme. A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării.”
Miruță leagă această critică și de alte conflicte politice recente, afirmând că interesul de partid a ajuns în unele situații înaintea reformelor necesare statului.
Trebuie însă făcută distincția între acuzația politică și responsabilitatea formală pentru eșecul negocierilor. Nicușor Dan nu a indicat un singur partid drept responsabil, ci a precizat că PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro.
Și Pîslaru acuză PSD de blocarea reformei
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor și Proiectelor Europene, a formulat acuzații similare.
El susține că PSD a blocat procesul de negociere și reproșează partidului faptul că reforma nu a fost dusă la capăt în perioada în care Ministerul Muncii a fost condus de social-democrați.
Conflictul s-a concentrat inclusiv asupra anvelopei salariale, adică suma totală pe care statul și-o poate permite pentru aplicarea noii grile.
Potrivit informațiilor făcute publice după negocieri, au existat diferențe semnificative între variantele discutate privind impactul bugetar al legii.
Nicușor Dan a precizat că viitoarea lege trebuie să respecte anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană, chiar dacă aceasta nu va putea satisface toate revendicările sindicatelor.
PSD respinge acuzațiile
PSD prezintă însă o explicație diferită pentru blocaj.
Sorin Grindeanu a susținut că existența unui jalon PNRR nu poate justifica adoptarea oricărei variante de lege doar pentru respectarea termenului.
Social-democrații afirmă că reforma este necesară, dar contestă o formulă despre care spun că ar produce efecte nedrepte asupra unor categorii de angajați.
Disputa arată că eșecul nu a fost provocat de lipsa unei variante tehnice a legii, ci de imposibilitatea partidelor de a conveni asupra modului în care noul sistem va afecta efectiv salariile din sectorul public și bugetul statului.
Legea salarizării trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Pierderea finanțării nu elimină obligația României de a reforma sistemul.
PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat continuarea negocierilor și adoptarea noii legi până la sfârșitul anului 2026.
Președintele Nicușor Dan spune că proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic. Decizia care lipsește este cea politică: cum va fi împărțită anvelopa disponibilă între profesori, medici, funcționari, angajați din administrație și celelalte categorii plătite din fonduri publice.
Pentru Radu Miruță, tocmai acesta este eșecul major al momentului: România a avut la dispoziție atât timpul, cât și finanțarea europeană necesară pentru reformă, dar a ajuns la finalul PNRR fără să rezolve problema.
„Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”, a transmis Miruță.
